logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


EDITORIAL
Banul din UE e ochiul (l’oeil, das auge, l’occhio, the eye, ojo, etc.) dracului PDF Imprimare Email
Scris de Horia Picu   
Sâmbătă, 17 Octombrie 2015 14:20
Ştirile ultimelor zile au adus o oarecare linişte ȋn gȃndurile celor care au dorit sǎ vadǎ ce se mai ȋntȃmplǎ prin țǎrile colege de UE ale Romȃniei. În prim plan apar Germania (cu pǎcǎlirea testelor de poluare de la autoturismele Volkswagen şi, mai recent, cu presupusa şpagǎ datǎ de nemți pentru a organiza campionatul mondial de fotbal din 2006), şi Franța, sora noastrǎ mai mare.
 
Acum chiar ȋnțeleg de ce se spune cǎ Franța e sora cea mare a Romȃniei.  Existǎ şi pe-acolo corupție care ar putea provoca inundații morale mai ceva ca revǎrsarea Senei, a Ronului sau a oricǎrui fluviu care curge pe teritoriul sub formǎ de hexagon. Despre unele cazuri recente din țara sorǎ (dupǎ cum ni se pare nouǎ) n-am aflat de pe site-urile noastre de ştiri.
 
Citeşte mai mult...
 
Pe caşcheta lu’ nea Puiu: fotbalişti, mai bine rǎmȃneti acasǎ! PDF Imprimare Email
Scris de Horia Picu   
Vineri, 09 Octombrie 2015 19:40
A doua zi dupǎ meci am aflat rezultatul naționalei noastre de petrecǎreți prin cluburi pline de alcool, de fum şi multe alea (dupǎ ştirile vǎzute la TV cu vreo duǎ zile ȋnaintea meciului). Am reuşit un scor egal cu echipa Finlandei.
 
Am fost extraordinari, am fǎcut o primǎ reprizǎ ȋn care am ratatat cu multǎ abnegație din toate pozițiile. Marea echipǎ a Finlandei, care prin anii 70 pleca din Bucureşti cu 9 (nouǎ!) goluri ȋn desaga ȋncǎpǎtoare a lui Moş Crǎciun din Laponia, acum ne-a ȋnfipt o boabǎ şi doar norocul şi bunǎvoința arbitrului ( pentru prelungirea partidei) au fǎcut ca meciul sǎ se ȋncheie la egalitate. Bravos! Adicǎ...ruşine!
 
 
Ultima actualizare Vineri, 09 Octombrie 2015 20:01
Citeşte mai mult...
 
E.U. „voi egalitate, dar nu pentru cǎței”… PDF Imprimare Email
Scris de Horia Picu   
Joi, 24 Septembrie 2015 19:07
"„Ţările care nu împărtăşesc valorile noastre, care nu vor să respecte aceste principii, trebuie să înceapă să îşi adreseze întrebări despre locurile lor în Uniunea Europeană”,
a declarat Francois Hollande, înainte de începerea reuniunii Consiliului European, potrivit Agerpres.”"
 
O amenințare cȃt se poate de directǎ venitǎ din partea peşedintelui Republicii Franceze fǎcutǎ ÎNAINTEA ȋnceperii şedinței cu şefii statelor care compun marea afacere europeanǎ (a unora, mai mari...) şi ȋn aceeaşi mǎsurǎ, marea bǎtaie de cap (a altora, mai micuți...)
 
Situația a evoluat ȋn felul urmǎtor la şedința țǎrilor egale ȋn drepturi şi obligații care compun U.E.: ȋntȃi amenințare, apoi discuția democraticǎ! Modul acesta dictatorial al celor mai egali decȃt alți egali, mi-a reamintit o fabulǎ a lui Grigore Alexandrescu („Cȃinele şi cǎțelul”),  pe care o credeam avȃnd o moralǎ aplicabilǎ doar relațiilor ȋntre oameni fǎrǎ funcții politice de cel mai ȋnalt grad. Dupǎ declarația francezului, constat cu mare bucurie cǎ fabula romȃnului are o universalitate la care nu m-am aşteptat. 
 
 
 
Citeşte mai mult...
 
Porcii tricolori PDF Imprimare Email
Scris de Horia Picu   
Luni, 21 Septembrie 2015 15:43
Un titlu de articol trebuie să pregătească cititorii pentru ceea ce urmează a fi găsit în text. De data aceasta, dacă cineva merge cu imaginaţia mai departe şi vede şi ceea ce nu se vede, adică prepoziţia „de”, s-ar putea ca titlul ‚Porcii de  tricolori” să-l ducă pe imaginarul citititor la concluzia că va citi nişte diatribe cuprinse în cronica sportivă a ratării monumentale a calificării la un turneu final la un sport la care tot românul se pricepe.
 
„Porcii tricolori” se referă la chiar ceea ce arată cât se poate de clar titlul: nişte porci (animalele de pe lângă casa omului) vopsite patriotic în roşu, galben şi albastru. 
 
Protestul pentru ridicarea unei moschei (destul de impresionantă ca dimensiuni) în plin centrul Bucureştiului poate ajunge şi la forme aberante. Unii presupun că pe locul unde au călcat porcii (vopsiţi sau nu în culorile naţionale), nu se mai construieşte o moschee.
 
Dar nu asta-i problema, după cum văd eu lucrurile...Autorităţile române nu înţeleg că  a vopsi nişte porci în culorile drapelului naţional e un afront care ar trebui pedepsit prin lege?
 
Dezvoltând ideea afrontului naţional cu afişarea steagurilor tricolore toată ziua-bună ziua pe clădirile oficiale sau particulare, fie că sărbătorim ceva ori nu sărbătorim nimic, sau aşa, ca să se ştie ce ţară-i pe-acolo, mi se pare că ne degradează în ochii celor care trec temporar prin ţara noastră, dar  ne degradează chiar faţă de noi înşine. Dacă steagurile atârnate pe soare, pe vânt, pe ploaie, ar fi înlocuite des cu altele noi, nimeni n-ar avea nimic de obiectat...
 
Dar realiatea din teren ne arată că steagurile de  pe clădiri sunt zdrenţuite, decolorate, rupte. În aceste condiţii, îmi pun întrebarea dacă n-ar fi mai normal să se ţină steagurile tricolore închise undeva, şi expunerea lor să se facă pe una-două zile, la sărbători oficiale sau la evenimente naţionale deosebite,  pe clădirile oficiale, sau pe orice clădire cu proprietari care vor să-şi arate ataşamentul faţă de culorile patriei. 
Citeşte mai mult...
 
Un spin ş-un trandafir PDF Imprimare Email
Scris de Horia Picu   
Sâmbătă, 19 Septembrie 2015 11:04
Un spin, adicǎ Ungaria şi un trandafir, adicǎ U.E. Şi spinul face parte din componența trandafirului. Petalele lui pot fi asemuite cu țǎrile care compun Europa cea nouǎ. Spinii pot fi țǎri precum Ungaria, care au demnitate şi ştiu sǎ vadǎ şi mai departe de lungul nasului, chiar dacǎ s-ar intinde de la Berlin pȃn’ la Bruxelles. 
 
Orban Viktor a ştiut ce spune şi ce face. Europa, ȋn momentul cȃnd au venit primii trimişi ȋn misiune pe continentul nostru, a avut impresia cǎ a gǎsit un spin pe tulpina delicatei flori. L-a criticat pe premierul maghiar pentru faptul cǎ nu lasǎ larg deschisǎ poarta de intrare ȋn țara sa, pentru cine vrei şi cine nu vrei. Deşi au fost primiți cu apǎ şi mȃncare la ȋnceput, trimişii ȋn misiune amestecați cu refugiații pe bune, au refuzat oferta de hranǎ şi apǎ a oficialitǎților din țara vecinǎ. 
Ultima actualizare Sâmbătă, 19 Septembrie 2015 14:31
Citeşte mai mult...
 
Jean-Claude Junker, un înțelept al Comisiei Europene PDF Imprimare Email
Scris de Horia Picu   
Sâmbătă, 12 Septembrie 2015 19:38
Antichitatea a avut câțiva înțelepți care au rǎmas în istorie: Thales din Milet, Solon din Atena, Aristotel, Platon şi alții de acelaşi calibru intelectual. Acum, Europa se poate mândri cǎ şi contemporaneitatea a fost în mǎsurǎ sǎ includǎ un mare gânditor a cǎrui operǎ va dǎinui peste milenii: înțeleptul Jean-Claude Junker, preşedintele Comisiei Europene. 
 
Domnul Jean a ținut un discurs în plenul Comisiei mai înainte pomenite, discurs din care mi-am notat câteva idei-trǎznet (de valoroase, se înțelege...), la care am adăugat câteva observaţii. În discursul în faţa Comisiei, şeful ei a facut următoarele precizări, pe care le-am cules de pe site-ul www.stirileprotv.ro
 
Senhor Junker  (fiind vorba de o Europă unită şi egală în drepturi, nimeni n-are de ce să se supere dacă voi scrie cuvântul „domn” în mai multe limbi care se vorbesc pe continentul nostru):
„Prioritatea trebuie să fie umanitatea şi corectitudinea istorică. Toţi trebuie să ne amintim că Europa este un continent unde aproape toţi am fost odată refugiaţi. Milioane de europeni au fugit de război şi persecutare, de dictaturi.”
Citeşte mai mult...
 
De ce dormi, Europa? PDF Imprimare Email
Scris de Horia Picu   
Duminică, 06 Septembrie 2015 08:11
Pentru cǎ nu ştim sǎ vedem ce se ȋntȃmplǎ, nu ne putem anticipa viitorul, care mie mi se pare cam ȋnchis la culoare, aproape negru. Cȃnd vorbesc de viitor şi culoarea sa din ce ȋn ce mai ȋntunecatǎ, mǎ gȃndesc la Europa creştinǎ şi la o ȋnsemnatǎ parte a ei, numitǎ Romȃnia. 
 
Musulmanii din cȃteva țǎri şi-au luat lumea ȋn cap şi au ales sǎ trǎiascǎ ȋn Europa. Sǎtui sǎ le tot cadǎ ȋn cap bombele cǎutǎtoare de arme de distrugere ȋn masǎ (cum s-a ȋntȃmplat ȋn zadar   ȋn Irak pe vremea lui Saddam), sau sǎ le fie ȋndepǎrtat capul de restul corpului, aceşti oameni au preferat sǎ lase tot pentru a trǎi ȋn linişte. Nu cred cǎ observația unui sfǎtuitor al preşedintelui Iohannis cǎ arabii care au plecat ȋn pribegie preferǎ neapǎrat nivelul de trai german are destulǎ acoperire ȋn realitate. Cei care au plecat de la casele lor spre lumea largǎ şi primitoare a Europei vor doar sǎ trǎiascǎ. Sǎ trǎiascǎ şi sǎ-şi creascǎ copiii ȋn siguranțǎ, fǎrǎ terorişti, fǎrǎ tancuri sau rafale de mitraliere trase pe lȃngǎ sau chiar ȋn casele lor...
 
Europa e atȃt de ȋngǎduitoare ȋncȃt ȋi primeşte acolo unde Romȃnia insistǎ sǎ intre de mai mulți ani, fǎrǎ a avea succes. Arabii refugiați au drumul deschis spre spațiul Schengen, iar romȃnilor ȋncǎ li se ȋnchide uşa-n nas...
Citeşte mai mult...
 
Limbii Romȃne, de ziua Ei PDF Imprimare Email
Scris de Horia Picu   
Luni, 31 August 2015 16:42
Azi, ȋn ultima zi a lui Gustar, e ziua Ta, draga mea Limbǎ Romȃnǎ...
 
Cȃnd se aniverseazǎ ziua cuiva, imediat ne duce gȃndul la faptul cǎ ȋn acea zi, ȋn alt an, cineva s-a nǎscut. Ţie nu ți se ştie data cȃnd te-ai nǎscut. Nici ție, nici suratelor tale de pe tot globul pǎmȃntesc. Nici nu conteazǎ data, chiar dacǎ ar putea exista una. Important e sǎ te putem sǎrbǎtori ca pe un sfȃnt ȋn calendar.
 
Pentru unii (şi sper sǎ fie mulți!), eşti comoara ascunsǎ din gȃndul romȃnilor. Emil Cioran spunea cǎ 
„Nu locuieşti ȋntr-o țǎrǎ, locuieşti intr-o limbǎ” 
Citeşte mai mult...
 
Sǎ ne imaginǎm… PDF Imprimare Email
Scris de Horia Picu   
Sâmbătă, 29 August 2015 13:14
Sǎ ne imaginǎm cǎ un nou nǎscut ȋn Sighet n-ar avea altǎ posibilitate sǎ cunoascǎ realitǎțile lumii ȋn care a ajuns decȃt ceea ce-l ȋnconjoarǎ ȋn interesantul nostru oraş. Copilul ar creşte, ar ȋnvǎța sǎ scrie şi sǎ citeascǎ, ar circula cu mai multǎ sau mai puținǎ treabǎ prin oraş. Într-o zi, cȃnd va fi destul de mare pentru a-şi pune ȋntrebǎri şi tot el ȋşi va gǎsi rǎspunsurile – logice din punctul lui de vedere – va fi mulțumit cǎ ştie / a ȋnțeles cǎ:
 
-Herodot nu-i „pǎrintele istoriei”, ci o firmǎ care adunǎ gunoiul;
 
- „Ave Maria” nu-i salutul Îngerului adresat Fecioarei Maria, ci numele unui magazin de haine, situat ȋntre o bisericǎ ortodoxǎ şi una greco-catolicǎ;
 
-Dacǎ existǎ borduri, nu mai are importanțǎ cum sunt (dacǎ sunt...) trotuarele. 
 
-Deşi se fac eforturi remarcabile pentru a resuscita iarba care desparte douǎ sensuri de mers pe un drum principal al oraşului, totul fiind fǎcut pentru a avea ȋncǎ un punct de mȃndrie pentru localnici şi totodatǎ unul de admirație pentru turişti, iarba cu pricina e pe un teren cam vǎluros, observabil cu ochiul liber, al trecǎtorului ieşit la cumpǎrǎturi sau la promenadǎ pe lȃngǎ cele trei magazine cu de toate, aflate cȃt se poate de aproape unul de altul.
Ultima actualizare Duminică, 30 August 2015 11:19
Citeşte mai mult...
 
Marius, dupǎ cinci festivaluri PDF Imprimare Email
Scris de Horia Picu   
Miercuri, 26 August 2015 06:49
Cinci ani deja...Cinci ani cu acelaşi neobosit organizator. Îl ştim cu toții. Îl cheamǎ Marius, nume roman. Internetul dǎ mai multe semnificații pentru acest nume. Dintre toate, una care i se potriveşte cel mai bine:
„bǎrbat tȃnǎr, amintindu-ne cǎ deşi trupul ȋmbǎtrȃneşte, sufletul omului poate şi trebuie sǎ rǎmȃnǎ veşnic tȃnǎr şi ȋn putere, mereu dornic sǎ ȋnvețe, sǎ cunoascǎ, sǎ munceascǎ şi sǎ se bucure de tot ce este frumos şi bun.”
 
Aş face aici cȃteva adǎugiri pe care le consider absolut necesare: Marius despre care scriu aceste cȃteva rȃnduri e, fǎrǎ discuție, mereu dornic sǎ ȋnvețe. Dar este şi mereu dornic sǎ-i ȋnvețe şi pe alții. Este, se ştie, mereu dornic sǎ se bucure de tot ce este frumos şi bun, dar – nimeni nu se ȋndoieşte de aceasta – este primul care se bucurǎ cȃnd alții se pot bucura de tot ce-i frumos şi bun.
 
 
Ultima actualizare Miercuri, 26 August 2015 12:55
Citeşte mai mult...
 
Rădoi, ucenicul PDF Imprimare Email
Scris de Horia Picu   
Sâmbătă, 22 August 2015 08:17
N-am ţinut niciodată cu Steaua, atâta vreme cât a jucat în campionatul intern. Am fost susţinător o bună perioadă de timp al Stelei şi al tuturor echipelor româneşti care evoluau în întâlniri internaţionale cu miză. Am fost...
 
Acum, interesul meu pentru a urmări jocuri de fotbal în care sunt implicate echipe româneşti e zero. Nu pot să-mi irosesc timpul văzând nişte jucători aduşi de pe mai toate continentele evoluȃnd prost, alături de autohtonii noştri plini de ifose şi lipsiţi până la cote alarmante de valoare fotbalistică. 
 
Despre politica federaţiei de specialitate (dacă o avea vreuna...) nu mai vreau să repet cele scrise cu ceva timp în urmă. Acum, e momentul sa lăsăm jucătorii în micimea lor şi să observăm cum a pătruns infatuarea românească „ante portas”, dacă nu deranjeaza cumva expresia scrisă aici într-un context mult mai mic, aproape inobservabil, faţă de momentul istoric în care a fost rostitǎ.
Citeşte mai mult...
 
Morala câşă a omului zilelor noastre (autor George Petrovai) PDF Imprimare Email
Scris de George Petrovai   
Duminică, 09 August 2015 09:48

Omul este om atâta timp cât vrea să ştie de morală şi se comportă ca atare, adică atâta timp cât este moral. Căci valorile cardinale (bine, frumos, adevăr, just, sacru) şi fundamentele umanului (omenia, iubirea, cumpătarea, demnitatea, mila, generozitatea), nu doar că iradiază din morală, ci – după împlinire prin înconştientizarea de sine – ele toate converg spre morală, mai exact spre acel strop de divinitate cu care fiecare dintre noi a fost înzestrat la facere.

Cândva, în perioada spiritualizării intensive din istoria omenirii în general, din cea creştină în special (Antichitate şi Evul Mediu), era într-atât de riguros respectată şi aplicată această cutumă a creaţiei cu indiscutabila ei preferinţă pentru spiritul mântuitor reflectat în activismul său disciplinat, încât abaterile de la normele moral-juridice de convieţuire socială erau, potrivit legii talionului, aspru pedepsite prin uciderea criminalului dovedit, lapidarea femeii necredincioase, punerea la stâlpul infamiei sau – după caz – tăierea mâinii hoţului prins, iar mai târziu, în plin Ev Mediu, prin înspăimântătoarea varietate a torturilor întrebuinţate de Inchiziţie împotriva nefericiţilor căzuţi în mâinile ei şi prin frecventele condamnări la arderea pe rug pronunţate de judecători, de regulă împotriva vrăjitoarelor, ereticilor şi sodomiţilor, uneori (cazul lui Giordano Bruno) şi împotriva unor gânditori etichetaţi eretici doar pentru faptul că deveneau adversarii dogmelor obscurantiste prin ideile îndrăzneţe pe care le susţineau...

Citeşte mai mult...
 
Dumnezeu îi dă omului, dar nu-i bagă şi-n traistă! (articol de George Petrovai) PDF Imprimare Email
Scris de George Petrovai   
Vineri, 07 August 2015 20:12

Spusa românească utilizată ca titlu pentru acest text, sintetizează uimitor de exact starea de lucruri de pe meleagurile noastre: Dumnezeu le-a dat românilor cu ambele Lui mâini, ca ei să poată risipi cu nenumărate mâini, adică prin hoţie, nemuncă, indolenţă şi nepricepere!

Le-a dat o ţară plină ochi cu avantaje absolute şi relative (sol mănos şi rezerve inepuizabile de ape – circa 30% din rezervele de ape minerale şi termale ale Europei, relief blând şi uriaşe bogăţii ale subsolului, istorie multimilenară şi arta de-a transforma umilinţa răbdării în fatalitatea resemnării), dar i-a potcovit şi cu neputinţa de a-şi folosi mintea atunci când trebuie („Dă, Doamne, mintea românului de pe urmă”, cer ei ca iarăşi şi iarăşi s-o facă de oaie), încât te întrebi dacă nu era mai bine pentru prezentul, viitorul şi o bună parte din trecutul lor ca, aidoma japonezilor, să-şi afirme statornicia într-o ţară cu mult mai puţin ospitalieră şi generoasă ca România.

Cu certitudine că alta ar fi fost atunci starea sufletească a grosului populaţiei, după cum tot alta ar fi fost filosofia românului despre viaţă şi atitudinea lui faţă de muncă, ştiut fiind faptul că lumea exterioară omului nu este altceva decât extrapolarea lumii lui interioare, iar mahalalele oraşelor o necesară exteriorizare a mahalalelor sale lăuntrice.

Citeşte mai mult...
 
« ÎnceputAnterior12345678910UrmătorSfârşit »

Page 5 of 16

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2024 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact