Salariul brut şi cel net, mai mic cu 22% în Maramureş, comparativ cu restul ţării. Într-o ierarhie a judeţelor, Maramureş ocupă locul 30 la nivelul de salarizare. Au constatat acest lucru reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Statistică Maramureş.
“Diferenţa dintre nivelul naţional şi nivelul judeţului Maramureş este de 1092 lei la salariul mediu nominal brut, respectiv 654 lei la cel net, însemnând că salariul brut şi net în judeţ, este mai mic cu aproximativ 22% față de media națională .Într-o ierarhie națională,conform ultimelor date definitive Maramureșul se situează pe locul 30 (37 perioada precedenta)”, a declarat directorul adjunct al Direcţiei Judeţene de Statistică Maramureş, Marius Pop.
Oficialul de la statistică susţine că “Explicaţia acestei diferenţe constă, în principal, în structura ramurilor economiei judeţului. În industrie avem sectoare în care salariile sunt mici: industria lemnului, industria confecţiilor şi textilelor, industria alimentară şi altele, în timp ce sectoarele aducătoare de venituri salariale bune s-au desfiinţat, de exemplu: mineritul, metalurgia, utilaje miniere, industria de maşini unelte, aparatura, accesorii şi scule, maşini de transport, institute de cercetări”.

Maramureșenii care vor să cumpere carne de miel pentru Paște o pot face doar din Sighetu Marmației și municipiul Baia Mare. În aceste două municipii există puncte temporare de sacrificare a mieilor, la fel ca și anii trecuți.

“Doar în Baia Mare și Sighetu Marmației avem puncte temporare de sacrificare a mieilor. Știu că s-a discutat de Șomcuta și alte zone, dar nu au fost cereri depuse. La fel ca și anul trecut, nu avem la nivel de județ decât aceste două locații“, a spus, pentru „Axanews.ro“, directorul executiv adjunct al Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Maramureș, Vasile Pop.

Crescătorii de ovine spun că prețul cărnii de miel va fi cuprins între opt și 10 lei viu, 20 de lei carcasă, iar în magazine ar putea ajunge la 24 lei/kg. “Prețurile sunt oarecum corecte. Dacă sunt prețurile mari, lumea se sperie și nu mai cumpără. Un preț corect, zic eu, ar fi de 12 lei kg în viu, dar e bine cum e acum. Cât privește vânzările de miei, eu spun că vor fi cel puțin la fel de bune ca și cele de anul trecut, dacă nu cumva chiar mai mari. Mieii sunt mai mari acum, iar în ultimii ani se vede o tendință a oamenilor de a cumpăra miei mai mari. Sunt mai mari mieii și fiindcă sărbătorile sunt mai târziu”, a spus Gheorghe Buda, primarul din Șomcuta Mare, crescător de ovine.

Administraţia locală din staţiunea balneoclimaterică Ocna Şugatag se gândeşte serios la sezonul estival, când vine vorba despre apă. Astfel, dacă vara va fi secetoasă, primăria va lua măsuri de restricţionare a consumului de apă, pe timpul nopţii. Totuşi, în urma investiţiilor din ultimii ani, capacitatea de stocare a apei potabile s-a majorat substanţial, aşa că din 2017 staţiunea nu a mai avut probleme cu apa.
Rezolvarea acestei probleme spinoase, nu doar pentru Ocna Şugatag, ci pentru întreg judeţul, stă în finalizarea barajului de la Runcu. Mihai Ivaszuk, primarul comunei, a precizat: „Pensiunile din zonă sunt în permanenţă pregătite de sezonul estival. Nu avem nicio problemă din acest punct de vedere. Ele sunt racordate la noua reţea de canalizare, dar încă nu o pot folosi din cauză că nu este finalizată. În momentul în care terminăm canalizarea, o vor utiliza. Până atunci, fiecare are fosă septică, precum a funcţionat şi până acum. Cu apa sperăm să nu avem probleme. Dar dacă persistă seceta din zilele acestea, tot judeţul Maramureş va avea probleme din această cauză. Noi nu am mai avut probleme cu apa insuficientă în ultimii doi ani. La cum se prezintă Gutinul acum, cred că zăpada nu se va topi în totalitate până prin luna mai, iunie. În aceste condiţii, suntem asiguraţi măcar până în luna iulie cu o cantitate suficientă de apă. Noi am făcut încă un bazin şi avem 800.000 litri de apă stocaţi. 

Staţiunea Ocna Şugatag a tras cartea câştigătoare. Cu paşi repezi, ajunge să devină un veritabil pol turistic de care Maramureşul are atâta nevoie. Prin proiectul Excelenţă în Turism la Ocna Şugatag (ETOS), localitatea are şansa de a atrage fonduri serioase pentru investiţii la fel de serioase, fapt care ar însemna o lovitură în domeniu.

Întâlnirea care a avut loc săptămâna trecută a fost ca un soi de interviu, prin care primarul Mihai Ivaszuk a fost invitat să vorbească despre impactul pe care îl va avea ETOS asupra localităţii pe care o păstoreşte.

În prezent, de proiectul aflat pe site-ul SEAP sunt interesate cinci firme româneşti. Odată ce procedura este finalizată, lucrările nu vor conteni în Ocna Şugatag. Suportul pentru creşterea potenţialului turistic presupune o mulţime de lucrări pe Axa 7.2 pentru dezvoltarea mediului rural, prin fonduri externe sau guvernamentale, cu participarea bugetului local.
Primarul Mihai Ivaszuk este extrem de încrezător în ETOS, care ar aduce cinci milioane de euro în Ocna Şugatag. “ETOS înseamnă mai multe aspecte. Unul ar fi iluminatul public pe partea dreaptă a şoselei, cu leduri pe stâlpi din metal. Un al doilea ar fi reabilitarea a 16,5 kilometri de străzi şi şase kilometri de trotuare. Un al treilea aspect presupune amenajarea unui Centru Civic, un centru de socializare, respectiv spaţii verzi şi de agrement”, a detaliat, pentru Glasul Maramureşului, Mihai Ivaszuk.

Reprezentantii Presedintiei romane a Consiliului si Parlamentului European au ajuns recent la un acord care prevede schimbarea cartilor de identitate ale cetatenilor Uniunii Europene.

Astfel, potrivit documentului, noile buletine vor avea un format fizic mai mic decat cel actual din Romania, avand dimensiunile unui card de credit.Buletinele vor include obligatoriu un cip pe care vor fi stocate o fotografie si doua amprente digitale ale titularului.

Noile buletine vor avea valabilitatea de 5 ani pentru minori si 10 ani pentru adulti, urmand ca persoanele in varsta de peste 70 de ani sa primeasca o valabilitate mai mare a actului de identitate.

Preschimbarea buletinelor va fi obligatorie, iesirea din tara a celor care nu detin buletin cu cip urmand a fi interzisa.

Conform unui proiect de lege aflat în dezbatere publică, polițiștii rutieri ar putea aplica amenzi celor care au încălcat regulile de circulație și pe baza filmărilor făcute în trafic de ceilalți participanți la trafic.

Potrivit proiectului de act normativ, “constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice video folosite de participanții la trafic sau de autoritățile administrației publice locale dacă acestea permit stabilirea certă a numărului de înmatriculare, culorii, mărcii și modelului vehiculului implicat în săvârșirea contravenției, precum și a datei, orei și locului săvarșirii contravenției, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției”.

Actul normativ mai stipulează că pentru constatarea contravenției este necesară și declarația participantului la trafic asupra faptelor ce constituie obiectul contravenției și asupra autenticității și veridicității înregistrării tehnice video furnizate de către acesta.

Inițiativa legislativă arată că procesul verbal se va putea încheia și în lipsa contravenientului, după stabilirea identității conducătorului de vehicul, fără a mai fi necesară confirmarea faptelor de către martori. În prezent, sancționarea șoferilor indisciplinați în trafic se face prin constatare directă a polițistului sau înregistrarea video cu mijloace omologate și verificate metrologic.

Actul normativ prevede și sancțiuni pentru cei care se gândesc să falsifice aceste înregistrări video. Astfel, falsificarea unei “înregistrări tehnice video prin contrafacere, alterare ori prin determinarea atestării unor împrejurări necorespunzătoare adevărului sau omisiunea înregistrării unor date” va fi sancționată cu o amendă din clasa a IV-a de sancțiuni. 

 Anumiți români vor putea primi câte 1.450 de lei și în următorii ani, potrivit unui act normativ publicat joi în Monitorul Oficial. De asemenea, același proiect prevede însă plafonarea a două legi care prevedeau sume mari pentru banii de vacanță, începând din anul următor, dar pe care bugetul de stat nu și le permite.

Guvernul a decis ca în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2020, bugetarilor să li se acorde vouchere de vacanţă de câte 1.450 de lei, exact ca şi până acum.

„Instituţiile şi autorităţile publice (…) indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, acordă, anual, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2020, vouchere de vacanţă în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat”, scrie în OUG, dată de Guvern.

În perioada 01.08.2018-30.01.2020 se va implementa în Regiunea Nord Vest proiectul „O șansă pentru angajare!” – Cod MySmis: 121083. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin Programul Operațional Capital Uman, Axa prioritară 3: Locuri de muncă pentru toți, Obiectivul specific 3.1, 3.2, 3.3, 3.4, 3.5 & 3.6.

Obiectivul general al proiectului consta in cresterea  sanselor de angajare a 360 persoane – someri, persoane inactive, persoane de etnie roma din mediul urban si rural  din  regiunea Nord Est (judetele Iasi, Vaslui, Botosani) si regiunea Nord Vest (judetele Maramures, Bistrita Nasaud, Salaj), beneficiari ai serviciilor integrate si personalizate de ocupare.

Graţiela Gavrilescu, ministrul mediului, a precizat că prin această rectificare a fost asigurată finanţarea atât a programelor de succes ale AFM, cât şi a unor programe noi. Programul Rabla a primit o suplimentare de 30.000 de prime de casare, ediţia din 2018 devenind astfel una dintre cele mai de succes ale programului, din istoria sa de 15 ani.

“Printre noutăţile care vor demara în această toamnă se numără programele de reducere a emisiilor şi îmbunătăţire a calităţii aerului, prin instalarea de staţii de alimentare pentru maşini electrice şi achiziţia de mijloace de transport public nepoluante”, a declarat ministrul Mediului.

Ministerul Mediului a mai anunţat că a fost suplimentată suma necesară restituirii taxei auto, din excedentul anilor precedenţi fiind asigurată suma de 1,345 miliarde lei. În Maramureş aşteaptă să îşi primească banii din fostele taxe auto peste 13.000 de maramureşeni care şi-au depus dosarele la Finanţe până la 31 august 2018.