logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Consumatorii de carte, în retragere PDF Imprimare Email 1075 Afişări
Marţi, 16 Martie 2010 09:19

Rezultatul unui studiu recent, prezentat de Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, arată că românii nu mai cumpără cărţi. Potrivit cercetării, nonconsumul de cărţi a urcat, de la 46% în 2008, la 51% în 2009.

Acelaşi studiu a relevat faptul că aproximativ 5% din populaţie nu cumpără cărţi, dar împrumută sau primeşte. Pe de altă parte, 87% din cărţile cumpărate de români în anul anterior studiului sunt achiziţionate de consumatorii fideli. 
Dacă ar fi să căutăm motive pentru care românii nu mai cumpără cărţi, am găsi suficiente: recesiunea economică, lipsa timpului dedicat lecturii, cititul care nu mai este la modă (el fiind surclasat de internet, televizor ş.a.). Cartea care se vinde în România este mult mai scumpă ca în străinătate şi acest lucru pare a fi principalul factor inhibator pentru care numărul celor care achiziţionează cărţi din librării e mai mic pe zi ce trece.

"Se mirau străinii care ajungeau în România şi vedeau că românii au biblioteci personale. Generaţiile interbelice şi postbelice au iubit cartea, iar generaţiile ce au crescut în acest cult al cărţii au avut acea preocuparea (cam până în 1989) de a avea 
biblioteci personale, nu doar în rândul intelectualilor", a precizat dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu", Baia Mare.

 

Număr redus de cumpărători

Pragul celei mai cunoscute librării din Baia Mare, Librăria "Nicu Steinhardt", a fost trecut de mai puţini băimăreni anul trecut. "Numărul celor care au dorit să cumpere cărţi în anul ce s-a încheiat a fost cam cu 10-15% mai mic faţă de alţi ani. Lumea s-a uitat la fiecare bănuţ. Editurile nu ar trebui să scumpească cărţile în această perioadă de criză. De exemplu, manualele şcolare ar trebui să fie la preţuri mult mai rezonabile, ca să aibă acces la ele toţi părinţii şi toţi copiii. Au trecut mai greu în 2009 faţă de anii trecuţi  enciclopediile. Preţul unei enciclopedii porneşte de la 100 lei. Până anul trecut erau foarte căutate pentru cadouri. Acum, românul nu-şi mai permite astfel de cadouri, ci se limitează la a cumpăra doar un roman bun, care nu depăşeşte 50-60 lei. Anul trecut  s-au vândut foarte bine  cărţile pentru copii, «Eclipsa» de Stephenie Meyer (numită chiar şi cartea anului 2009), «Învingătorul este întotdeauna singur» de Paulo Coelho şi cărţile lui Dan Puric. Aceste cărţi s-au vândut cu sutele, preferata adolescenţilor fiind «Eclipsa». Tinerii zilelor noastre simt nevoia să evadeze din lumea reală, de aceea preferă cărţile fantastice şi dau la o parte clasicii", a precizat şeful de unitate, Edith Lenghel.

 

80% din utilizatorii Bibliotecii Judeţene sunt tineri

Chiar dacă persoanele fidele care mai trec pragul librăriilor şi a editurilor sunt de cele mai multe ori peste 40 de ani, directorul Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu" Baia Mare ne-a spus deschis că încă se mai cumpără cărţi. 
"Din fericire, există un eşantion de populaţie care frecventează librăriile, urmăreşte apariţiile editoriale, caută cărţi chiar pe internet ş.a. Dar este evident şi faptul că numărul acestora este în scădere. Nu cred că a dispărut interesul pentru cunoaştere, pentru lectură, ci vinovată este, la ora actuală, lipsa banilor. Profitând de faptul că avem o bibliotecă bine dotată, interesul pentru cumpărarea cărţii în Baia Mare ar fi mai mic, dar nu este aşa. Dacă luăm cifrele, în Baia Mare se vinde mai multă carte decât în oraşele mari şi mai culturale. Aici se vinde mai multă carte decât în Bacău sau Piteşti, care sunt oraşe cu populaţie dublă. Din Baia Mare nu au dispărut librăriile. Tinerii nu reprezintă majoritatea care trece pragul librăriilor, dar ei reprezintă majoritatea cititorilor din bibliotecă. 80% din utilizatorii noştri sunt tineri", arată Teodor Ardelean.

 

Snobism cu "cărţi la metru"

Iniţiativa ziarelor care publică volume la preţuri rezonabile pare a fi salutată nu doar de simpli cititori, ci chiar de cei care lucrează cu cartea. Pentru că sunt frumoase şi dau bine în bibliotecă, există marea durere că unii dintre cumpărători le achiziţionează "la metru", vorba unui librar, doar pe post de bibelouri. Aşa, ele nu mai au şansa să ajungă în mâinile celor tineri, care vor să-şi facă o mică bibliotecă personală. "Cărţile vândute împreună cu ziarul reprezintă o activitate care salvează lucrurile în România. E bine că apar aşa, e bine că sunt ieftine şi mai e bine pentru că au un rol utilitar. Chiar dacă sunt cumpărate de unii din snobism, eu cred că mai devreme sau mai târziu ele vor fi de folos" a concluzionat Teodor Ardelean.

 

Autobiografiile - căutate de români

La nivel naţional, în 2009, cele mai căutate titluri româneşti au mai fost, alături de traducerile din clasicii literaturii universale, volumele cu tentă autobiografică: "Nişte răspunsuri" de Mihaela Rădulescu şi "Jurnal" de Oana Pellea. În topul celor mai vândute cărţi se mai clasează "Animalul inimii" de Herta Muller, "Memorii" de Valeriu Anania, "Povestiri mortale" de Mihai Găinuşă, "Prin perdea" de Aurora Liiceanu, "Amintiri şi poveşti mai deocheate" de Neagu Djuvara sau "Încă de pe atunci vulpea era vânătorul" de Herta Muller.

Albumele despre Maramureş, scoase din top

S-au vândut bine şi cărţile ezoterice (românii fiind preocupaţi de ce se va întâmpla cu lumea acesta), dicţionarele de limbi străine şi cărţile de specialitate. Ce nu s-a vândut după aşteptările celorlalţi ani au fost albumele despre Maramureş sau România. Explicaţia vine din faptul că numărul turiştilor a fost mult mai scăzut anul trecut. Edith Lenghel este de o viaţă în lumea cărţilor. A crescut şi s-a maturizat printre cărţi. În ianuarie a împlinit 20 de ani de când lucrează în cadrul "Maralibris". 
"Am crescut în librărie pentru că şi mama mea a lucrat în librărie. Nu mi-aş putea închipui să fac altceva. Cel mai bine mă simt printre cărţi. Ele fac parte din viaţa mea. Chiar dacă timpul nu-mi permite să citesc pe săturate, nu trece zi fără să ţin în braţe o carte. Prima carte am citit-o în clasa a II-a, era în limba maghiară şi era foarte greu de înţeles. Am recitit-o ca să o înţeleg cu adevărat abia în clasa a-VIII-a", a concluzionat Edith Lenghel.

 

Sursa: Glasul Maramuresului


Share
 

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2024 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact