Şi unele cuvinte din limba română ridică semne de întrebare: cais/caisă (prezent în elenă/albaneză/turcă/aramaică/ebraică: "roade timpurii, de sezon", arabă), în ladino kayisí-spaniolă "albaricoque, albaricoquero" indicat ca împrumut din turcă; ghiduş/ ghiduşie (conotaţie negativă) conform siriacă "qdush qdushe" (Sfânta Sfintelor 2 Cronici 3:8-3:13); numele localităţii Perieţi Ialomiţa ori Olt (ebraică "ruptură <de perineu>  sau spărtură" Geneza 38:29; probabil ruptură în mal, pe cursul râului Ialomiţa; Perieţi e pe malul nordic/stâng al Ialomiţei); numele localităţii Moişeni Satu Mare ("moise" semnifică în ebraică şi probabil aramaică "scos din apă"; prin latura vestică a localităţii Moişeni curge apa Valea Rea);... termenii ebraici sunt preluaţi din Sfintele Scripturi, Traducerea Lumii Noi, Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania, 2006/2015.

Bohor şi Behora ar fi Bucur şi Bucura (din ebraicul baraɦ-"binecuvântare" ? Ebraic bәɦôr- "întâi născut. Restricṭie: doar pentru masculin"; ebraic bәɦira ͪ- "întâi născut. [Socio-lingvistică: doar pentru feminin]"), doar că în albaneză bukur- ro. "frumos". Termenii ladino par mai apropiaţi de ro. bucurie, dar incert.

Reţinuserăm cuvântul salcâm ca fiind posibil şi în ladino salkum- spaniolă "accacia", dar şi ladino formozo- dialecte spaniole "formoso, fermoso, hermoso", ladino tutún/totón- spaniolă "tobaco", ladino ýorba-spaniolă "potage" e românescul ciorbă, ambele probabil turcisme. În ladino, felek pare a fi un turcism semnificând "cielo, mundo, universo; fortuna, destino", iar feleča- spaniolă "fleche, dardo"cf. toponim Dealul Feleacului jud. Cluj, probabil un rest toponimic avar. Ladino ayde- "ey, eh !, ea, vamos !", ladino rakí- "anís, aguardiente" din turcă ? Tuna este "el rio Danubio". Şi altele….

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet