logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --


Navigatorii şi negustorii antici ai mărilor Partea a X-a PDF Imprimare Email 179 Afişări
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Duminică, 04 Iulie 2021 19:07

Am spus în partea a IX-a faptul că la Callatis se produceau statuete decorative din lut ars, bine finisate şi cu chipuri expresive.

Că oraşele greceşti influenţau localnicii vedem din repartiţia vestigiilor descoperite din produsele şi emisiunile monetare dobrogene descoperite în centrul geto-dacic de la Poiana (de la vărsarea Bârladului în Siret) ori la Zimnicea pe Dunăre (unde s-au descoperit vestigii de sec. al IV-lea î.e.n., precum şi emisiuni monetare histriene din cele mai vechi serii, dar şi ale regatului macedonean (Filip, Alexandru), fapt ce indică fără tăgadă intensitatea schimburilor comerciale între grecii pontici şi geto-daci. Prevalenţa iniţială a amforelor thasiene, face loc produselor pontice, dar mai ales a celor din Rhodos, Cnidos, Cos. În amfore se aduceau fie vinuri, fie uleiuri (folosite fie în scop alimentar, fie ca produs de frumuseţe în ungerea pielii, mai ales al persoanelor feminine). Ulterior, probabil că se extinde utilizarea sa şi pentru iluminat, de aceea şi ceramica opaiţelor va lua avânt. Deci, în centrele geto-dacice pătrundeau frecvent produse din lumea grecească sau macedoneană.

                Totuşi, avem acum în vedere difuzia în Barbaricum al unui alt produs de tip lux: mărgelele cu faţă umană. O mărgică de acest tip în tehnica mozaic a fost descoperită la Mala Kopanya, în bazinul Tisei Superioare, într-un centru dacic clasic (sec. I î.e.n.-sec. I e.n.), descoperire tratată într-un articol din revista Bistriţei (XXVII, 2013-03) scris de domnul Marius Ardeleanu de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Argeologie Maramureş.

                Ceea ce ne interesează este originea produsului manufacturat, Personal, dintre ipotezele de origine preferăm centrul grecesc din insula Rhodos, dar fără argumente anume. Difuzia acestui gen de produs la Tanais, Pantikápaion/Kerch (descoperire din 1853) ne determină să credem că produsul provine din schimburile comerciale în zona nordului Mării Negre, fiind probabil redifuzat dintr-un centru elenistic (poate chiar Pantikápaion), dar fiind posibil proenite din Rhodos. Ipoteza originii greceşti o preferăm celei romane (ori direct egiptene), datorită facilităţii schimburilor pe rute comerciale directe sau indirecte.

                Nici ipoteza direct egipteană nu trebuie exclusă, datorită prezenţei la Mons Claudianum Egipt a unor cavaleri daci sau daco-moesi în primul secol al erei noastre. Prezenţă intens dezbătută de mediile academice europene.

                Totuşi, acestea sunt doar ipoteze de lucru, care au nevoie de mai multă susţinere (analize chimice,  preferabil prin tehnici nedistructive: analize fizice de reflexie, opacitate, culoare, etc.).

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet


Share
 

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2024 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact