Tot I. Minea scrie în Revista Istorică, An XII, No. 10-12, oct.-dec. 1926, pag. 332-337, că Miron Costin preia unele informaţii de la istoricul sas transilvan Laurenţiu Toppeltin din Mediaş (Origines et occasus Transylvanorum", Lyon, 1667). Toppeltin citează un anume Samoscius, pe care I. Minea îl identifică cu Stefan Szamosközy (Someşanul) şi nu cum alţii greşit au considerat: cancelarul polon, magnatul Jan Zamoyski (nobil abil în politică, dar neinteresat de scrierea istoriei, atât timp cât el "ţesea istorie" în mod practic în favoarea lui Stefan Báthory şi a intereselor Poloniei. Jan Zamoyski era căsătorit cu Grizelda Báthory).

Acest Stefan Szamosközy (Someşanul) era autor al lucrării <Analecta lapidum vetustorum et nonanullarum in Dacia antiquitatum>, Patavia, 1593 şi 1598 la Frankfurt-am-Main (supliment la Wolfgang Lazius- "Reispublicae Romanae Commentarii")… Ediţia din 1593 indica drept autor numele Stephanus Zamosius… După Minea, Szamosközy pare a fi un protejat al cancelarului  ardelean Wolfgang Kovachóczy (omorât în 1594), apoi istoriograf de curte al principelui Stefan Bocskay 21.02.1605-29.12.1606. Altă lucrare a sa, <De originibus Hungarorum>  în manuscris pare-se s-a pierdut. Bine ar fi de s-ar găsi.

Miron Costin aminteşte şi despre istoricul Cavaţie (pare a fi identificat cu Wolfgang Kovachóczy, autor al <De administrando Transylvaniae dialogi>, Cluj, 1584. Exista un exemplar al cărţii la biblioteca telekiană din Târgu Mureş (cf. Szinnnyei Jószef în Magyar irók, VI, col. 1409-1410), volum pe care I. Minea nu îl consultase.

Cităm din <De neamul Moldovenilor> de Miron Costin: <Iane Zamoschii, care orb năvăleşte, zicând că nu sunt Moldovenii, nici Muntenii din Râmleni, ce, trecând pe aicea, pre aceste locuri, Traian Împăratul şi lăsând slujitori de pază, au apucat o samă de Dachi limba râmlenească> pag. 8 şi nota.

Cităm din <De neamul Moldovenilor> de Miron Costin, redată opinia lui Cavaţie: <de mirat este că limba Moldovenilor şi a Muntenilor mai multe cuvinte are în sine râmleneşti decât a Italienilor> pag. 15.

E redat articolului dlui Minea aproape integral, dar retransliterat.

În ce măsură, opiniile citate pot fi luate în considerare ? Miron Costin pledează pentru teoria continuităţii prin ladrones (os din temniţele Râmului) ca şi Cavaţie/ Kovachóczy, în timp ce Zamosius/ Szamosközy pledează pentru teoria dacică (au apucat o samă de Dachi limba râmlenească). De partea cui este dreptatea, vă rugăm, dacă ştiţi, spouneţi-ne şi nouă !? Nu vedeţi că Dachii fura-ră limba cea râmlenească aşa după cum tocenii din Tokaj fura-ră vinurile dulci liturgice ale Olteniei şi duse-ră butaşii pe Tisa ? Dar că erau ladrones este indubitabil ("toţi fură"). Atunci, limba română ce limbă este ? Ca o concluzie, ar fi un sociolect de "provincie penitenciară" şi de trupe nesupuse, aşa-zisele "disciplinare", unde destule jurăminte, angajamente şi sensuri proprii sunt răsturnate (ca şi la Eunapios, una se spune şi altele se întâmplă): < întrucât la ei jurămintele sfinte sunt călcate în picioare, pe câtă vreme împăraţii noştri le păzeau cu sfinţenie.... , îşi păstrau în mare taină, ferindu-se cât se poate de mult, vechile lor obiceiuri sacre, pe care le ţineau cu bărbăţie şi credinţă... … Iar cei care se bucurau de trecere pe lângă Împărat şi aveau multă putere îşi băteau joc de ei, spunându-le că se pricep la război şi strategie, dar nu înţeleg nimic din politic >. (conform Eunapios din Sardes Fragm. 42, tom I, pag. 237-238 -extras din Soliile- în FHDr II, pag. 240-243; Eunapios a scris o cronică pentru anii dintre 270 şi 400, <Menţiuni istorice>, păstrată fragmentar; credibilitatea sa este maximă, dar în cheie răsturnată).

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet