Populatia varstnica (65 ani si peste) este afectata intr-o masura mai redusa de saracie (aproape 1 din 5 dintre acestia), nivelulratei fiind inferior mediei pe ansamblul populatiei. Rata saraciei in randul varstnicilor a crescut in perioada 2013-2016, cu 4,6 puncte procentuale.
Cele mai pronuntate diferente pe sexe le intalnim la grupa 65 de ani si peste, unde in anul 2016, femeile au atins valori ale ratei saraciei cu 11,5 puncte procentuale mai mari decat ale barbatilor, caracteristica ce se mentine pe intreaga perioada. Barbatii mai afectati de saracie decat femeile au fost cei aflati in grupa de varsta 50-64 ani (3,1 puncte procentuale).
Saracia este inegal distribuita si in profil regional. In anul 2016, rata saraciei a fost de aproape 4 ori mai mare in regiunea Nord-Est, de peste 3 ori in regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia si Sud-Est decat in regiunea Bucuresti-Ilfov. In anul 2016, cele mai mari rate ale saraciei s-au inregistrat in regiunile Nord-Est (36,1%), Sud-Vest Oltenia (34,2%) si Sud-Est (31,2%), iar cea mai mica in Bucuresti-Ilfov (10,2%).
In anul 2016, din totalul persoanelor ocupate, cele aflate sub pragul de saracie au reprezentat 18,9%, cu 7,3 puncte procentuale mai putin decat in cazul persoanelor care nu au desfasurat nicio activitate economico-sociala.
Circa un somer din doi este sarac, barbatii someri avand situatia cea mai grea, comparativ cu femeile aflate in somaj (de doua ori mai multi barbati decat femei).
Saracia este mai frecventa in randul persoanelor care traiesc in gospodariile cu copii dependenti (in anul 2016 a atins 30,8%), decat in cazul celor care traiesc in gospodariile fara copii (18,3% in ultimul an).
Urmarind schimbarile survenite in perioada 2013-2016 la nivel de saracie in functie de statutul de ocupare a locuintei, observam ca aceasta a avut o evolutie ascendenta pe ansamblu, mai pregnanta la statutul de chirias (+16,9 puncte procentuale) decat al celui de proprietar (+2,0 puncte procentuale).
In anul 2016, un sfert din populatie nu a fost afectata de saracie datorita existentei transferurilor sociale. Doar pensiile au facut ca 20,1% din populatie sa nu "cada" in aceasta situatie nefavorabila.
Daca in anul 2016 nu s-ar fi platit pensiile si celelalte transferuri sociale, aproape jumatate din populatie (49,6%) s-ar fi situat sub pragul saraciei relative si in mod evident situatia s-ar fi inrautatit in cazul persoanelor varstnice (65 de ani si peste) care, intr-o proportie de 85,3%, ar fi fost in stare de saracie relativa. Aceeasi situatie s-ar fi inregistrat si la persoanele aflate in grupa de varsta 55-64 de ani, dar intr-o proportie mai redusa, de 54,1%.