Ce forme de educaţie sunt eficiente în lumea actuală ? Care sunt tipurile de educaţie imperios necesare în viaţa unui tânăr în lumea contemporană ? Care sunt limitele acestor forme de educaţie ? Toate aceste întrebări şi-au găsit răspunsurile în dezbaterea comună menită să marcheze Ziua Internaţională a Educaţiei la Liceul Teoretic "Bogdan- Vodă", din Vişeu de Sus, moderată de Monica Maria Grad, profesor de limba şi literatura română. Astfel, elevii clasei a XI-a F, profil filologie au răspuns provocării, făcând lobby pentru câteva forme de educaţie în lumea actuală: educaţia formală, educaţia nonformală, educaţia informală şi altele, mult mai specifice şi stringente : educaţia pentru carieră, educaţia financiară sau chiar educaţia parentală.
În privinţa educaţiei formale, vorbitorii ( Radu Tomoiagă, Crina Hojda ) au insistat asupra bazelor teoretice, cunoştinţe, competenţe şi abilităţilor pe care le oferă această formă de educaţie, ele fiind alese de către specialişti, măsurate, evaluate şi care asigură tinerilor necesarul pentru a se integra mai departe pe piaţa muncii, pregătindu-i astfel pentru domeniile ocupaţionale prezente. Ca exemple, aceştia au ales statistici referitoare la concordanţa dintre pregătirea profesională serioasă şi inserţia tinerilor pe piaţa muncii.
Pe de altă parte, grupa elevilor care a făcut lobby pentru educaţia nonformală ( Alina Negrea, Emil Coman, Loretta Faltinschi) a susţinut faptul că elevii şi beneficiarii educaţiei în general au nevoie de a fi în contact direct cu mediul, cu munca în echipă, să pună în aplicare abilităţile de comunicare, cele antreprenoriale, au nevoie de flexibilitate, de învăţare prin experienţă şi de a fi activi, justificând că tocmai astfel educaţia este mai atractivă şi mai eficientă. Ca exemple, au relaţionat această formă de educaţie cu necesitatea pieţei muncii în care individul este nevoit să relaţioneze, să muncească în echipă, să-şi asume rolul de lider într-un mod constructiv şi educaţia are obligaţia de a-i pregăti pentru aceste roluri.
Nu în ultimul rând, educaţia informală a fost susţinută de cea de-a treia echipă (Denisa Danci, Ana Laura Ivaşcu, Raluca Andreica) cu misiunea de a arata că cea mai puternică influenţă este legată de experienţa personală din afara şcolii şi învăţarea directă şi nemediată este permanentă în viaţă, timpul în care se face aceasta, metodele sunt personale şi asumate, propriul proces de învăţare poate dura de la câteva minute la ani întregi, a învaţa să foloseşti un telefon sau să asamblezi un calculator, să aplici reţete de bucătărie sunt cu toate alegeri personale şi sunt generate de nevoile imediate de învăţare şi tocmai de aceea sunt mai eficiente.
De asemenea, au fost evaluate şi limitele fiecărei forme de educaţie: individualismul şi concurenţa nesănătoasă promovată de învăţământul formal, lipsa de coerentă şi riscul de a se crea un demers haotic în învăţarea nonformală, riscul de a găsi extrem de multe soluţii eronate şi dezinformate în educaţia informală.
Un alt punct al dezbatreii a privit şi alte forme de educaţie necesare în lumea contemporană: educaţia financiară imperios necesară tinerilor care e bine să fie conştienţi de gestionarea eficientă a resurselor financiare, de mecanismele financiare actuale, educaţia pentru carieră care îl poate face pe tânăr să-şi descopere şi să-şi asume vocaţia, cariera/ carierele ce i se potrivesc şi, nu în ultiml rând, educaţia parentală datorită provocărilor din ce în ce mai multe şi mai mari în lumea contempoorană şi a problemelor de relaţionare din ce în ce mai mari între părinţi şi copii.
Aşadar, Ziua Internaţională a Educaţiei a reprezentat un prilej de a reflecta atât la avantajele cât şi la limitele formelor de educaţie actuală, reiterând astfel nevoile tinerilor de a cunoaşte care pot fi căile de a obţine viitorul lor succes profesional, împlinirea vocaţională şi, de ce nu, chiar calea de a-şi asigura un trai confortabil.
Reporter Brigitte Alexandra Radu, clasa a XI-a F
Liceul "Bogdan-Voda" Viseu de Sus
|