Momentul in care ajungi sa iti doresti mai mult de la partenerul tau poate fi considerat deseori un semn rau. Fie ne putem gandi ca nu a fost sa fie sau ca partenerul/partenera nu a reusit sa se ridice la nivelul la care ne-am asteptat. Cu toate acestea, a-ti dori mai mult de la partener se pare ca nu e atat de rau pana la urma.Totul depinde de modul in care percepem relatia, care ne sunt scopurile noastre raportate la ea si ce consecinte ne dorim sa obtinem de pe urma acesteia (Eidelson & Epstein, 1982). De exemplu, ceea ce oamenii cred poate afecta scopurile lor in cautarea partenerului de viata si influenteaza in acelasi timp cum anume se vor comporta atunci cand vor da peste obstacole in relatie. Putem chiar prezice daca individul va ramane sau nu in relatie alaturi de un partener ce nu ofera satisfactie (Knee, 1998). Literatura de specialitate vorbeste de doua tipuri de credinte pe care oamenii le au despre relatii. Prima este cea conform careia, destinul va prezice daca va exista o relatie intre doi potentiali parteneri, in cazul in care acestia reusesc sa fie impresionati dupa primele intalniri. In acest fel, aceasta dimensiune e oarecum de diagnostic si evaluare a relatiei. O alta credinta, independenta este aceea ca, o relatie de succes este cultivata si dezvoltata in urma obstacolelor pe care le intalneste si peste care partenerii reusesc sa treaca.
A crede in crestere e baza pentru ca partenerii sa ramana in relatie si sa lucreze la problemele pe care le au. Cei care cred in destin isi evalueaza relatia ca "asa a fost sa fie" si din momentul in care incep sa creada asta, relatia lor are o durata destul de mare. Cercetarile initiale (Knee, 1998) au demonstrat ca, a crede in destin se asociaza cu dezangajarea din relatie atunci cand problemele incep sa apara, relatii mai scurte daca satisfactia de la inceput nu este prea mare si relatii mai lungi daca esti satisfacut inca de la inceput. In timp ce acesti indivizi tind sa puna diagnostic, cei care cred in crestere tind sa se mentina si sa depuna toate eforturile pentru a depasi problemele. Tot persoanele din aceasta categorie se pare ca au avut mai putine aventuri de-o noapte in timpul anilor de liceu sau facultate, ca au petrecut mai mult timp angajati intr-o relatie (sa fi avut de exemplu doua relatii in cativa ani de zile, cu o durata ridicata, pentru ambele si nu relatii de o luna/doua). Din combinarea celor doua dimensiuni (destinul si cresterea) rezulta 4 categorii de persoane si astfel se poate prezice ce fel de ganduri si cat de motivati vor fi in relatiile lor. Conform tabelului final iata cele 4 casute si explicatiile lor: 1. cei cu un nivel ridicat de crestere si scazut in destin sunt cei numiti cultivation orientation si cred ca relatiile se dezvolta prin confruntari si eforturi de a mentine si imbunatati relatia fiind mai putin interesati de diagnoza si evaluare a relatiilor inca din prima faza. 2. nivel ridicat al credintei in destin si un nivel scazut de crestere (evaluation-orientation) cred ca relatiile pot fi usor diagnosticate si evaluate si ca nu pot fi imbunatatite mai mult. 3 si 4. Celelalte doua coloane de pe diagonala stanga sus, dreapta jos, reprezinta neajutorarea si orientarea. In categoria neajutorare intra persoanele care au un nivel scazut atat de credinta in destin, cat si in crestere. Acestia sunt de obicei putin mai pesimisti sau dezinteresati de a pune diagnostic si a incerca sa se mentina in relatie. Optimizarea, ultima categorie se bazeaza pe tendinta de a da un diagnostic si a incerca sa rezolvi problemele si dificultatile. Aici exista o perspectiva optimista asupra relatiei. Tu in care din cele 4 categorii te afli? Ai vreo intrebare? contact:
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza Diana Mariana Apopi, Psiholog sub supervizare, student-masterand in cadrul Universitatii Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, Masteratul de Psihologie Clinica, Consiliere si Psihoterapie, precum si Masteratul de Psihologia Sanatatii, anul 2; editor online www.suntparinte.ro
|