logo

-- EDITORIAL || CULTURA || SPORT || PAGINA ELEVILOR || DINCOLO DE TISA || INTERVIU || DIASPORA SIGHETEANA || PSIHOLOGIE || CULINAR || EDITORIAL --



  • 0
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • 9
  • 10
  • 11
  • 12
  • 13
  • 14
prev
next

Muntele şi omul: interviu cu domnul Arnold Antal Hegedus

News image

Mont Blanc, Franţa ”O viaţă dinamică este secretul sănătăţii fizice şi psihice.” Arnold Antal Hegedus Arnold Antal Hegedus provine din Sighetu Marmaţiei, este medic veterinar, pictor, alpinist, rezident în Regatul Unit al Marii Britanii. Un adevărat gentleman, temerar, cu numeroase pasiuni constructive. La ce vârstă aţi început să pictaţi? Provin dintr-o familie de artişti pe linie paternă. Am început să pictez pe la 18 ani (undeva prin 2011), am început cu peisaje şi apoi am continuat cu pictură abstractă. Am participat cu lucrările mele la mai mult...

Citeste mai mult...

Dilemă: ce este Sighetul, sat sau oraş?

News image

 Textul de mai jos se adresează numai sighetenilor care se consideră orăşeni get-beget.    În materialul de faţă, ţăran şi sat (fără ghilimele) înseamnă ceva bun, onorabil şi demn de respect, în timp ce „ţăranul” mutat la oraş apreciez că este rupt de matcă, debusolat, cu o scară a valorilor pierdută sau cu fuşteii inversaţi, fiind, în multe cazuri (nu în toate, avem nenumărate exemple pozitive) cam prost crescut, bădăran şi fără respect faţă de regulile scrise ori nescrise ale societăţii urb...

Citeste mai mult...

De ce la alţii da, iar la Sighet, ba? (editorial de Teofil Ivanciuc)

News image

 În spaţiul public continuă să se vehiculeze ideea că subdezvoltarea Sighetului este doar aparentă, sau că modernizarea oraşului ar ţine pasul cu restul României. Pentru a contracara această manipulare, am ales câteva exemple de localităţi bine administrate, pentru a le dovedi sighetenilor că, dacă se ştie şi dacă se vrea, se poate: -Comuna Ciugud, jud. Alba, în ultimii 4 ani: 15 milioane euro atrase de la UE, toate uliţele asfaltate, inclusiv drumurile de câmp, iluminat public gratuit, internet wireless gratuit pentru toţi locuitor...

Citeste mai mult...

La Mulţi Ani, Sighet !

News image

Ieri a fost ziua de naştere a oraşului, acum împlinindu-se 690 de ani de la prima atestare documentară.  Pe 14 mai 1326, arhiepiscopul Bolezlaus de Esztergom a confirmat dreptul preoţilor din Sighet, Câmpulung, Teceu, Visk şi Hust de a strânge zeciuiala, diploma fiind întărită pe 17 mai 1326 şi de către regele Ungariei, Carol Rob...

Citeste mai mult...

1 Decembrie – Ziua națională a României Textul Rezoluției de la Alba Iulia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918.

News image

I. Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea Națională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureș, Tisa și Dun...

Citeste mai mult...

EDITORIAL: Prioritățile Sighetului față în față cu prioritățile aleșilor noștri

News image

    Acum doi ani scriam un editorial numit Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu', în care lăudam frumoasa schimbare în bine a orașului nostru din vara anului 2012 până în vara anului 2013 și, chiar dacă aveam și nemulțumiri, nu doar laude, încheiam articolul plin de entuziasm, spunând că am început să cred în viitorul orașului acesta și să simt că în curând voi putea spune și eu: ”Cât îi Maramureșu', nu-i oraș ca Sighetu' ”.   La peste doi ani de la ...

Citeste mai mult...

Interviu cu Ciprian Dumea: Jobul unui sighetean... la Parlamentul European (Autor: Ion Maris)

News image

Pe Ciprian Dan Dumea l-am cunoscut în această vară, în urmă cu câteva săptămâni. Era pe la amiază, o zi aproape banală, neobişnuit de caldă, în care toată suflarea Sighetului căuta umbra zidurilor păstrătoare de răcoare. Aventurându-mă în toropeala străzilor prăfuite, am avut parte de o plăcută surpriză. M-am întâlnit, în „vechea” piaţă de alimente a municipiului nostru, cu fostul meu profesor de limba franceză din şcoala generală, Franţ Dumea, acesta fiind însoţit de fiul său, Ciprian. Revederea după destul de mulţi an...

Citeste mai mult...

Despre spaţiu, societate și control (Autor: Antonia Luiza Zavalic)

News image

De-a lungul istoriei, oamenii s-au aflat într-o continuă competiţie pentru spaţiu: mai întâi în scopul asigurării subzistenţei, apoi pentru a obţine un loc în care să îşi poată consuma energia. Vorbim în acest sens, de un soi de darwinism social, o luptă permanentă a indivizilor pentru spaţiu. În lucrarea „Construirea societăţii”, Anthony Gidderns susţine că domeniul de studiu principal al ştiinţelor sociale, nu este nici experienţa individului ca actor social, nici existenţa unei forme de societate în totalitatea ei, ci practicile sociale ...

Citeste mai mult...

Din istoria nespusă a Maramureşului: “Silvestru Vodă” nu a existat niciodată! (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Aproape toţi cei care cunosc Sighetul Marmaţiei au auzit de strada „Silvestru Vodă”, numai că acest nume nu apare în nici un document sau lucrare ştiinţifică, cu excepţia paginilor scrise, sau inspirate, de Alexandru Filipaşcu. În realitate, personajul istoric s-a numit Codrea Vodă... De unde, însă, a apărut acest Silvestru şi cine a fost el de fapt? Totul a pornit de la Alexandru Filipaşcu, care scrie următoarele: „...Maramureşul era împărţit în două Voievodate, Inferior şi Superior, care se hotărniceau la confluenţa Izei cu Tisa....

Citeste mai mult...

Cutremurele de pământ din Maramureş (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Din nou s-a zguduit Pământul, fenomen absolut normal pentru regiunea Maramureşului.     Placa pe care se află plasată Depresiunea Maramureşului este compartimentată la adâncime în blocuri, printr-un sistem complex de linii de dizlocaţie, grupate în linii de falii: la sud se află faliile Dragoş Vodă şi Bogdan Vodă (pe aliniamentul Borşa-Ţibleş), o altă falie, Leordina-Petrova, aflându-se pe aliniamentul Sighet-Ocna Şugatag şi Coştiui-Strâmtura.      Aceste fracturi ale scoarţei terestre provoacă, cu o oarecare regularitate, cutremure cu magnitudini mici (maxima luată în calcul a...

Citeste mai mult...

Noi date despre Pintea, primul mare atac asupra cetății Kossow (Autori: Dr. Livia Ardelean & prof. Marius Voinaghi)

News image

Complexitatea personalității haiducului român Pintea, precum și renumele de care s-a bucurat acest personaj istoric ne determină să ne punem o serie de întrebări legate de persoana lui. Pe primul loc în centrul interesului nostru se situează întrebarea: cum a fost posibil ca un personaj negativ în timpul vieții să devină un erou național după moarte și care a fost momentul debutului legendei? Apoi se cuvine a căuta în istoria popoarelor învecinate eventuale similarități și a integra personajul nostru în istoria mare, căut&aci...

Citeste mai mult...

Ce s-a ales din Ansamblul „Mara” de altădată? (Autor: Teofil Ivanciuc)

News image

Așa precum, în lumea filmului, prestigiul maxim este adus de premiile de la Cannes, Berlin sau Veneția, pentru folclor, marile trofee vin din Palma de Mallorca, Agrigento și Dijon.       Ştiţi ce se spune: muzica şi dansul maramureşean sunt ambasadorii noştri cei mai de nădejde. Aşa o fi, numai că, în ultimii ani, singurii ambasadori veritabili și constanți ai judeţului Maramureș peste hotare, au fost doar Ansamblul Folcloric Naţional „Transilvania” din Baia Mare, respectiv Grupul „Iza” din Hoteni.      „Băimărenii” au ca pa...

Citeste mai mult...

Situl Natura 2000 SPA Munții Rodnei (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Situl Natura 2000 Munții Rodnei ROSPA0085 se află în regiunea biogeografică alpină, în nordul Carpaților Orientali în Munții Rodnei. Cred că este interesant de văzut cam cum arată documentul oficial de suport al protecției păsărilor zonei – prin includerea teritoriului în rețeaua Natura 2000… ca SPA înființat pe baza Directivei Păsări a Uniunii Europene. Adică, ar fi de analizat calitatea datelor, gradul de profesionalism în privința exactității sau lipsei de exactitate în utilizarea termenilor, coerența sau lipsa de coerență în privința...

Citeste mai mult...

Rezervația Creasta Cocoșului – Munții Gutâi (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Creasta Cocoșului – impresionantă prin masivitate și sălbăticia romantică a peisajului – este eminamente un loc emblematic al Maramureșului Istoric. O formațiune de roci vulcanice vizibile la suprafață în zona înaltă a Munților Gutâi, Creasta Cocoșului merită efortul parcurgerii potecilor care duc în apropierea stâncilor: de sus poți vedea întinsele păduri de amestec, făgete mari și zone de molidișuri, de sus se vede turbăria de la Tăul Chendroaiei, zone cu ienuperete și pășuni montane, o diversitate de habitate în care se simte...

Citeste mai mult...

Cioate putrede în ONG de tip Corporație (Autor: dr. Peter Lengyel)

News image

Introducere cu sinceritate. Cioatele sunt multe și arborii din ce în ce mai subțiri… iar animalul sălbatic dârdâie pe versantul gol. În schimb au fost făcute multe pliante soft cu poze luate de pe net și au fost nenumărate simpozioane silvo-pastorale făcute de ONG. Nu căutăm vinovații, pentru că îi cunoaștem: 1. firmele exportatoare de cherestea & bușteni, 2. structurile guvernamentale și 3. societatea civilă care avea rolul să nu permită asta. Vulnerabilitatea sistemului este evidentă pe toate planurile. Zilele acestea ...

Citeste mai mult...
Adresa de email pe care doresc sa primesc newsletter:
Martie 2024
L M M J V S D
26 27 28 29 1 2 3
4 5 6 7 8 9 10
11 12 13 14 15 16 17
18 19 20 21 22 23 24
25 26 27 28 29 30 31
Ieud - campionul datarilor false sau gresite (partea I) 6240 Afişări
CULTURA
Marţi, 05 August 2008 22:33

Ieud - Biserica din dealCine a fost mai întâi, oul sau găina, adică Ieudul sau biserica din Deal?

Ieudul deţine supremaţia în domeniul datărilor istorice false, imprecise sau greşite. Întrebări:
1.Ce a fost mai la început, satul Ieud (atestat la 1365), sau Biserica Balcului (Ieud-Deal) amintită cică la 1364? Este şcoala din Ieud atestată în 1364? 2. Mănăstirea de aici e de secol XI? 3. Codicele de la Ieud a fost scris cumva la 1391?
Nimic din cele de mai sus nu este adevărat, deşi aceste “datări” sunt vehiculate peste tot. Să vedem însă ce spune istoria şi de unde au plecat mistificările.

1. Satul, biserica şi şcoala

Primul act care aminteşte satul Ieud este cel emis la 2 februarie 1365, prin care regele Ludovic cel Mare îi dăruieşte voievodului Balc un număr de nouă sate de pe Iza superioară şi Vişeu, printre care şi villa Jood (satul Ieud). Atât. În acest act nu se menţionează nici o biserică, preot, mănăstire, şcoală sau altceva în afara numelui satului. Pentru cei suspicioşi, informăm că următoarele acte în care este menţionat Ieudul sunt emise în 1373 respectiv 1384, din nou fără a se menţiona vreo biserică, şcoală etc.
Abia în anul 1451 la Ieud este menţionat un diac Iuga, în timp ce primul preot apare în documentele păstrate la anul 1579. În ce priveşte şcoala din Ieud, aceasta apare menţionată prima dată abia în anul 1788!
Şi atunci, de unde provine mistificarea? De la Tit Bud şi Alexandru Filipaşcu.
Tit Bud, în lucrarea „Date istorice despre protopopiatele, parochiile şi mănăstirile române din Maramureş din timpurile vechi până în anul 1911” (Gherla, 1911, pag. 47) menţionează anul 1364 ca an al înfiinţării bisericii. După el s-a luat Alexandru Filipaşcu, care a „inventat” în plus şi anul înfiinţării şcolii de aici.
În prima sa carte, “Istoria Maramureşului” (apărută la Bucureşti în 1940), Filipaşcu scrie că biserica Ieud-Deal a fost atestată în anul 1360 ! (asta la pagina 24), pentru ca mai la vale, la pagina 39, să scrie că biserica Ieudului datează din anul 1411!
Ca şi cum n-ar fi fost de ajuns, acelaşi Filipaşcu (la pagina 18 din cartea “Le Maramureş”, apărută la Sibiu în 1944) spune că biserica Ieud-Deal a fost construită în 1364, tot atunci înfiinţându-se acolo şi o şcoală! Pentru a fi mai credibil, autorul face o trimitere fantezistă la “Diplomele” lui Ioan Mihalyi de Apşa pagina 93, deşi acolo nu este vorba nici despre Ieud, nici despre vreo biserică!
Ceea ce frapează este inconsecvenţa lui Filipaşcu, care menţionând de trei ori biserica Ieud-Deal, i-a atribuit de fiecare dată un alt an de înfiinţare.
Informaţia a fost preluată apoi de Istoria Academiei RPR (volumul II, Bucureşti, 1961), care la pagina 688 scrie despre şcoala din Ieud, întemeiată la 1364, dar la pagina 738 proclamă că datările timpurii propuse pentru bisericile din Bănişor şi Ieud sunt inacceptabile!
Ce să mai înţelegi de aici?!
Ulterior, o pleiadă de autori au preluat anul 1364 ca fiind cel al edificării bisericii Ieud-Deal şi al şcolii de aici. Dintre aceştia, îi menţionăm doar pe academicianul Ştefan Pascu, pe Ioan M. Bota, Terezia B. Tătaru, Mihai Dăncuş sau Nuţu Roşca, ultimii patru, foarte prolifici, continuând să difuzeze peste tot aceste informaţii total nefondate. Pentru a ilustra ignoranţa unora, exemplificăm cu un citat din Nuţu Roşca („Onomastică din Valea Izei”, Cluj Napoca, 2004, pagina 89): „Dar oricum, diferenţa de timp dintre cele două date, 1364 şi 2 februarie 1365 (n.n., referitor la atestarea bisericii din Ieud-Deal) poate fi considerată fără însemnătate”! Probabil că domnului Roşca îi este indiferent faptul dacă acum suntem în 2008, 2007 sau, de ce nu, în 2009. Nouă însă, ne pasă.
Pe de altă parte, istorici prudenţi, solizi şi deţinători ai unui serios discernământ critic (Radu Popa, Alexandru Baboş, Marius Diaconescu etc.), nici nu vor să audă de asemenea „aberaţii”.
Tot la capitolul "afirmaţii nefondate", s-a spus că biserica a fost pictată în secolele XV-XVI în stil "bizantin primitiv". Nimic mai fals, deoarece aceasta a fost zugrăvită de către Alexandru Ponehalschi, în anul 1782, în stil postbizantin. Acest lucru este menţionat şi în documentaţia UNESCO (biserica face parte din Patrimoniul mondial, începând cu anul 1999), care la capitolul "Istoric şi dezvoltare", aminteşte data 1364 ca fiind una ireală, propunând pentru construcţie un an posterior invaziei tătare din 1717 (asta deoarece, la momentul întocmirii documentaţiei UNESCO, studiul dendrocronologic de datare precisă a monumentului nu era încă finalizat şi nici publicat).
Biserica de lemn din Dealul Ieudului a fost supusă cercetărilor dendrocronologice, în anii 1996-1997, de către Alexandru Baboş de la Universitatea Lund-Suedia, şi Olafur Eggertsson de la Institutul Islandez pentru Cercetări Forestiere, stabilindu-se data exactă a tăierii lemnului din care aceasta a fost construită. Ei bine, data construcţiei se încadrează în intervalul 1610-1621, ceea ce înseamnă că, în Maramureşul istoric, Ieud-Deal este abia a şasea ca vechime (topul vechimii reale a acestora va fi publicat într-un alt articol).
Conform aceloraşi datări, biserica a fost reparată cu lemn secţionat în anul 1760. Aceasta o spune ştiinţa, şi încă una imbatabilă.
Dendrocronologia, cea care a dus la datarea precisă a bisericii Ieud-Deal (şi a multor altora), mult mai precisă decât datările cu Carbon 14, Cesiu 137 sau Stronţiu 90, este ştiinţa care se ocupă cu studiul inelelor anuale de creştere ale masei lemnoase. Se poate astfel afla în ce perioadă a trăit un arbore, şi când exact anume a fost tăiat acesta, comparând o secţiune microscopică transversală cu secţiunea de referinţă pentru o anumită zonă. Pentru Europa de Est, avem secţiuni de referinţă care pornesc de pe la anul 1200, astfel că orice construcţie sau obiect din lemn masiv, poate fi datat cu precizie de maxim un an.
Cât despre scuzele unora (de fapt biserica Ieud a fost reconstruită pe locul uneia mai vechi etc.), afirmăm doar că unu: explicaţiile amatoristice nu ţin loc de istorie. Doi: orice datare trebuie probată ştiinţific. Trei: reconstrucţia timpurie a bisericii Ieud-Deal poate fi, până la proba contrarie, valabilă pentru oricare altă biserică din lumea asta.
Concluzionând, biserica Ieud-Deal a fost construită în anii 1610-1621 şi nu în 1364 (1360 sau 1411, după Filipaşcu), în timp ce şcoala din sat, atribuită tot anului 1364, apare prima dată în documentele anului 1788.
-În ce priveşte formula „cea mai veche biserică de lemn din ţară”, atât de des folosită de unii pseudoistorici contemporani nouă, îi informăm pe această cale că cea mai veche biserică de pe teritoriul românesc, atât din punct de vedere al tradiţiei cât şi al vechimii dovedite, este biserica de lemn din Volovăţ-Putna (jud. Suceava). Aceasta, supranumită „biserica lui Dragoş Vodă” (fiind o presupusă ctitorie a sa) se spune că a fost construită în anul 1353.
În anii 2002-2003, Alexandru Baboş şi Hans Linderson de la Universitatea Lund-Suedia, au prelevat şi datat precis 16 probe de lemn de la biserică. Conform datelor obţinute dendrocronologic, biserica Volovăţ a fost construită cu lemn tăiat în anii 1345-1346!
Aşa că, până la noi descoperiri în acest sens, supremaţia merge în Bucovina.
-Referitor la expresia „cea mai veche biserică de lemn din Europa” (sau chiar din lume!), care este des vehiculată atunci când se vorbeşte despre Ieud-Deal, trebuie să se ştie: în Anglia (Greensted) există o biserică de lemn datată între anii 1063-1108 (reconstruită pe locul unei alte biserici de lemn ridicată la sfârşitul anilor 600 (!), iar în Norvegia, biserica Urnes a fost ridicată după anul 1130, multe altele din această ţară fiind ridicate înainte de 1400 (la fel ca în Suedia, unde cea mai veche-Granhult, a fost construită în 1220).

Autor si foto: Teofil Ivanciuc

Partea a doua poate fi citita aici.


Share
 

Dr.Max - Farmacie

Sustine Sighet-Online.ro

Amount: 


Banner
Banner
Banner
DICTIONAR ONLINE:

Vremea


.
.
.

©Copyright 2008 - 2013 Sighet-Online.ro    Termeni si conditii  |  Sitemap  |  RSS  |  Despre noi  |  Contact