Monitorizarea consumului de droguri Imprimare 5454 Afişări
Scris de Sighet Online   
Joi, 27 Ianuarie 2011 14:55
Implementarea unui nou sistem de monitorizare a consumului de droguri este denumirea proiectului realizat in 2004-2005 de catre Agentia Nationala Antidrog. Rezultatele obtinute indica faptul ca, drogurile ilegale, cunoscute de peste jumătate din populaţia generală sunt: cannabis - 77,9%, cocaină - 89%, ecstasy - 57,6%, heroină - 91,1% şi solvenţi - 53,7%.
 
La întrebarea „Cunoaşteţi personal pe cineva care consumă...”, răspunsurile afirmative au înregistrat următoarele procente: pentru cannabis - 6,6%, pentru ecstasy - 3,1%, pentru heroină - 3,1% şi pentru cocaină - 3,2%. Prevalenţa consumului de droguri ilegale de-a lungul vieţii, în funcţie de tipul de drog este de: 1,7% pentru cannabis, 0,4% pentru cocaină, 0,3% pentru ecstasy şi 0,2% pentru heroină.
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
După cum se observă din tabelul 2.2, drogurile ilegale sunt consumate predominant în populaţia tânără, motiv pentru care programele de prevenire a consumului de droguri trebuie orientate prioritar către populaţia cu vârstă mai mică (chiar de 15 ani), în scopul întârzierii debutului în consum.
 
Deşi se înregistrează puţine cazuri, datele putând fi considerate doar orientative, se constată următoarele: Cannabisul se consumă în toate regiunile ţării, cele mai ridicate procente înregistrându-se în Bucureşti (3,8%), Transilvania (2,8%) şi Oltenia (2,1%). Consumul de ecstasy este prezent în Bucureşti -1,3%, Oltenia - 0,6%, Transilvania – 0,2%. Amfetaminele sunt consumate doar de locuitorii din Transilvania (0,9%) şi Bucureşti (0,3%). În cazul cocainei, prevalenţa consumului în funcţie de regiune înregistrează următoarele valori: 1,9% în Bucureşti, 0,7% în Muntenia, 0,3% în Oltenia şi 0,2% în Transilvania.
 
Populaţia din Bucureşti prezintă o prevalenţă a consumului de heroină de-a lungul vieţii de 1%, urmat de Moldova - 0,3% şi Muntenia cu 0,1%. Singura regiune în care se consumă LSD este Transilvania (0,8%). Referitor la atitudinea celor intervievaţi, atât faţă de consumul de droguri cât şi faţă de consumatori, se remarcă următoarele:
 
Majoritatea populaţiei face distincţia între „consum de droguri” şi „consumator de droguri”. Jumătate dintre subiecţi consideră „consumatorul de droguri” mai mult ca pe o persoană bolnavă (50,2%) decât ca pe un infractor (5,3%), în timp ce consumul este incriminat într-un procent de 49,9%.
 
Doar 19,2% din totalul intervievaţilor sunt de părere că cei ce consumă droguri „ar trebui acceptaţi ca orice alte persoane”. Pe baza datelor anterior prezentate, putem afirma faptul că societatea priveşte „persoana dependentă” doar din perspectivă medicală, acordând o importanţă redusă implicaţiilor sociale. Suportul social faţă de consumatorul de droguri poate fi întărit prin dezvoltarea programelor de conştientizare a populaţiei asupra dimensiunii bio-psiho-sociale a acestui fenomen. Campaniile desfăşurate în comunitate trebuie să fie orientate în special spre influenţarea practicilor sociale de abordare a consumatorului (reducerea stigmatizării şi marginalizării), contribuind astfel la reintegrarea în societate a acestora.
 
 
Pentru un raport detaliat puteti sa accesati linkul.

Share
Ultima actualizare Joi, 27 Ianuarie 2011 15:27