Cum poate fi stopat copiatul la examenul de bacalaureat din aceasta vara

Ca se copiaza la examenul de bacalaureat este clar pentru oricine. A devenit un fel de sport national. Ne-o demonstreaza statisticile din anii trecuti, accesibile datorita aplicatiei realizata de Ministerul Educatiei impreuna cu SIVECO. (aici) Cred ca isi dau palme cei care au decis ca toate statisticile sa fie vizibile pe internet!

Diferente de 40 de procente intre judetele "fruntase" si cele "codase", grupuri scolare din orasele de provincie cu procent de promovare de 100%, in timp ce altele din buricul Bucurestiului au avut 0 promovati, toate acestea sunt dovezi ale fraudei nationale, pe care nu le contesta nimeni.

Ministrul Funeriu s-a laudat anul trecut cu procentul de 67% de promovati din sesiunea iulie, fara sa mentioneze ca daca adunam promovatii din iulie cu aceia din august ajungem la un frumusel procent de 90% de promovare, procent inexistent in nici o alta tara serioasa. In Finlanda, de exemplu, nu Ministerul Educatiei impreuna cu Inspectoratele Scolare organizeaza examenul de bacalaureat, ci o comisie nationala neutra, formata din entitati private cu expertiza in domeniu, pe baza de contract cu Ministerul Educatiei.

Care este totusi explicatia unor diferente asa de mari intre judete, care sfideaza legea numerelor mari din statistica matematica?

In acele judete care au, an de an, procente mari de promovare s-a instalat deja o cultura a fraudei, sau macar a coniventei intre profesori si elevi. Aceiasi profesori intra in comisiile de examen, aceleasi persoane se ocupa cu stransul banilor pentru „protocol”, aceiasi salariati au acces la datele secrete ale examenului, etc.

Toata lumea, de la presedintii de comisii la profesori, directori, inspectori, parinti si elevi este interesata in promovarea bacalaureatului, cu medii cat mai mari, pentru ca pe baza acestor medii se intra la facultate pe locurile fara taxe, sau, cel putin, se obtine un job mai bun cu un salariu mai mare.

Exista un judet care a facut exceptie de la aceasta regula. E vorba de judetul Galati, care in ultimii ani se afla in coada clasamentelor (anul trecut a avut 50% procent de promovare in iulie). Considerand ca si aici se mai fac unele „aranjamente”, ajungem la concluzia ca procentul real de promovare a examenului de bacalaureat pe tara ar fi undeva intre 40-45%.

• Am avea, in sfarsit, o evaluare corecta a calitatii educatiei in scoli, a prestatiei profesorilor, a managementului la nivel de scoala si de inspectorate. Nu s-ar mai ascunde gunoiul sub pres.

• Elevii si parintii ar invata, odata pentru totdeauna, ca trebuie sa munceasca pentru acest examen, altfel n-au nicio sansa.

• Acum exista o inechitate extrema intre elevii si scolile care au demnitatea sa nu fure, dar vor avea rezultate modeste, in comparatie cu alti elevi si alte scoli care, prin furt, ajung la procente de 100% de promovare si la medii foarte mari, pe baza carora vor ocupa locurile fara taxe de la facultate, cuvenite celor buni si cinstiti.

• Fabricile de diplome din invatamantul superior vor fi puse pe butuci, daca dintre elevii claselor a XII-a, si asa mai putini decat in anii trecuti, doar jumatate vor lua, pe cinstite, bacalaureatul.

Enumerarea poate continua cu alte multe avantaje, finantarea per elev mergand, odata cu elevii, spre scolile in realitate performante, nu prin furat.

Metodele tehnice sunt asa de multe si sofisticate incat chiar si cu supraveghetori cinstiti fenomenul nu ar putea fi stopat.

Pesonajul cheie este „persoana de contact”, de regula programatorul, care primeste parolele si accesul la site-ul cu varianta de subiect extrasa prin tragerea la sorti. Chiar daca semneaza un angajament de confidentialitate, nimic nu-l opreste, din interes sau nu, in perioada imediat urmatoare accesului la varianta extrasa, sa comunice prin email continutul acesteia persoanei sau persoanelor cu care este inteles din timp.

Acestia propaga mai departe subiectele, asa incat, la ora 9 si un sfert anumite site-uri publica varianta. Este suficient ca o veriga slaba sa cedeze si tot secretul asupra subiectului dispare.

Urmeaza rezolvarea subiectelor de catre persoane avizate, de regula profesori, apoi aducerea lor in salile de examen, fie prin mijloace tehnice de ultima generatie, fie, pur si simplu, se aduc solutiile in salile de clasa si se dicteaza rezolvarea. Controalele inopinate, inclusiv cu aparatura de depistare a telefoanelor, sunt anuntate de cum ajung la poarta unitatii scolare, asa ca toata lumea isi inchide terminalele de telefonie mobile pe perioada controlului si ele nu mai pot fi depistate.

In loc de tragerea la sorti a unei variante din zece, cum se procedeaza in mod obisnuit, este inca timp sa se alcatuiasca 20-30 de variante, similare dar nu identice. Adica, cerintele sa fie aceleasi la toate variantele, dar enuntul (ecuatia, determinantul, matricea, polinomul-la matematica, textul de analizat, la proba de romana, intrebarile la alte probe) sa fie diferite de la varianta la varianta.

Astfel, fiecare candidat va avea o varianta personalizata, alocata de computer aleatoriu in dimineata examenului, cu conditia ca in aceeasi sala de examen sa nu existe doua variante identice. Fara interventia comisiei de examen, care are doar rolul de a distribui in sali variantele inscriptionate de catre computer cu numele candidatilor.

In felul acesta nu vor fi proteste asupra diferentelor de dificultate intre subiecte, daca cerintele sunt aceleasi.

Singura posibilitate de frauda ar ramane fotografierea subiectului, trimiterea lui in afara si primirea rezultatelor pe terminalul aflat in posesia candidatului. Mult mai putin accesibila. Nu stiu cat de scumpe sunt aparatele de bruiaj a semnalului de telefonie mobila, dar aceasta ar fi o solutie care ar intrerupe complet legaturile candidatilor cu „sprijinul” din exterior.

Este anul in care ministrul Funeriu ar trebui sa dovedeasca ca are imaginatia si vointa sa opreasca acest adevarat flagel national, care ne face de rusine in Europa. Statisticile finale ne vor spune daca a reusit sau nu.