Copiii cu anxietate sociala sunt cei carora le este greu sa interactioneze cu alte persoane, sa fie in centrul atentiei sau sa integreze intr-un grup social, fiindu-le teama ca vor fi respinsi sau criticati. Pentru varstele mai mici, o poveste terapeutica poate fi un pas prin care copiii pot fi ajutati sa depaseasca aceste probleme.

Cum se manifesta anxietatea sociala la copii

- nu ridica mana la scoala pentru a raspunde la ora chiar daca stie raspunsul,

- se blocheaza atunci cand invatatoarea il/o intreaba ceva in fata clasei,

- alege sa stea in spatele clasei in banca, - nu are prea multi prieteni sau chiar deloc,

 - socializeaza prea putin fata de media copiilor de varsta similara, - isi petrece tot timpul mai mult singur.

Daca cel mic prezinta cateva dintre caracteristicile de mai sus, il poti ajuta printr-o poveste terapeutica. Poti sa ii spui copilului tau, inainte de culcare aceasta poveste ori o poti reproduce prin desene specifice sau printr-un teatru cu papusi. Poveste terapeutica despre anxietatea sociala Iata un exemplu de poveste terapeutica.

”O pisica avea 3 puisori: 2 fetite si un baietel. Fetitele erau eleve in clasa a doua, iar motanelul proaspat boboc, in clasa intai. Temele si le faceau impreuna, acasa, sub atenta supraveghere a pisicii mama. Copiii au fost remarcati curand de catre invatatoare pentru sarguinta, efortul depus, pentru ca mereu aveau temele bine si la timp facute. Intr-una din zile, motanelul a sosit acasa suparat. Desi surorile au incercat din rasputeri sa afle de la el ce a patit, pisoiul pare sa fi fost ingropat in tacere. Sustinea ca totul e bine, insa doreste sa fie lasat in pace. Cateva zile la rand si-a facut singur temele, nu mai cauta compania surorilor si a devenit foarte inchis si retras. Nu mai iesea la joaca cu ceilalti pisoi, nu se mai avanta in intreceri de a prinde soriceii prin curtea in care locuiau. Totul pare sa se fi schimbat. Ce i se intamplase motanelului? Intr-una din zile cand invatatoarea a dictat tema, el povestea cu colegul de banca. Si-a notat pe caiet doar cateva cuvinte prinse in zbor. Acasa, aflat in fata caietului nu stia exact ce sa faca si a ales sa nu-si faca deloc temele. Si pentru ca o neplacere nu vine niciodata singura, in ziua urmatoare cui i s a cerut sa citeasca din caietul de teme? Tocmai motanului nostru. Nestiind ce sa zica, a spus ca a uitat sa-si faca tema. Invatatoarea, putin cam aspra, l-a ridicat in picioare si a inceput sa-l certe. Toti colegii de clasa mustaceau de placere si susoteau ascunsi in banci. Rusinat peste masura, din acea zi, pisicul a incetat sa mai iasa din clasa in pauza, dar si sa mai vorbeasca cu colegii sai. Daca invatatoarea il numea in timpul orelor pentru a raspunde la o intrebare, se bloca chiar daca stia raspunsul.”

Dupa ce ii prezinti o astfel de povestioara copilului tau, incearca sa construiesti impreuna cu el sfarsitul povestii. Ca orice alta poveste, e frumos sa aiba un final fericit. Pentru asta, in cazul nostru de fata, pisoiul ce a dezvoltat anxietatea sociala ar fi bine sa invete sa faca fata unor situatii de care ii e frica, sa exerseze iesitul in evidenta, raspunsul liber la ore, socializarea cu ceilalti, fara teama de a mai fi evaluat si ridiculizat. Daca si copilul tau a trecut prin ceva similar ori a dezvoltat de-a lungul timpului anxietate sociala, poti modela povestea in functie de ce i s-a intamplat lui. Articol complet: suntparinte.ro