EU Kids Online a publicat raportul preliminar al anchetei privind utilizarea Internetului intreprinsa in Europa. Studiul a relevat urmatoarele concluzii:

 

* 12% dintre copiii europeni cu varsta intre 9-16 ani spun ca au fost deranjati sau ca i-a suparat ceva pe internet. Acest procent include 9% dintre cei in intervalul 9-10 ani. Totusi, majoritatea copiilor nu declara ca sunt suparati sau deranjati de ceva atunci cand sunt online.

* Referitor la tipul de riscuri incluse in ancheta 39% dintre copiii europeni cu varsta in intervalul 9-16 ani s-au confruntat cu unul sau mai multe dintre riscurile online. Cel mai frecvent dintre riscurile raportate de copii este comunicarea cu persoane necunoscute si vizualizarea de continut potential daunator. Este mult mai rar pentru copii sa se intalneasca offline cu persoane necunoscute sau sa fie hartuiti online.

 

* Ancheta a relevat ca unul din 12 copii s-au intalnit offline cu cineva contactat online; acest risc duce in rare cazuri la experiente daunatoare.

 

* Cu cat copiii folosesc mai mult internetul zilnic intr-o tara, cu atat acesti copii au intampinat intr-o mai mare masura unul sau mai multe riscuri. Totusi, o mai mare utilizare aduce de asemenea mai multe oportunitati si, fara indoiala, mai multe beneficii. Altfel spus, internetul aduce atat riscuri, cat si oportunitati, iar granita dintre ele nu este usor de tras.

 

* In situatia copiilor care au experimentat unul dintre riscuri, parintii nu isi dau adesea seama de urmatoarele aspecte:

41% dintre parintii ai caror copii au vazut imagini sexuale online spun ca acestia nu au vazut asa ceva;

56% dintre parintii ai caror copii au primit mesaje rautaciaose sau daunatoare online spun ca acestia nu au primit asa ceva;

52% dintre parintii ai caror copii au primit mesaje sexuale online declara ca acesta nu a primit asa ceva; 61% dintre parintii ai caror copii s-au intalnit offline cu cineva cunoscut online spun ca acesta nu a facut asa ceva. Desi incidenta acestor riscuri afecteaza o minoritate a copiilor in fiecare dintre cazuri, nivelul subestimarii acestor riscuri de catre parinti este mai mult decat substantial.

 

* 29% dintre copiii europeni care folosesc internetul au comunicat online cu cineva pe care nu l-au intalnit fata in fata, o activitate care poate fi riscanta, dar si distractiva.

 

* 8% dintre copii au si intalnit una dintre aceste persoane contactate online in ultimul an. 1% dintre toti copiii (sau unul din sapte dintre cei care au mers la o intalnire) au fost suparati/deranjati de aceasta intalnire. Desi cei cu varsta intre 9-10 ani sunt cel mai putin probabil sa intalneasca offline o persoana contactata online, ei sunt in mai mare masura deranjati de ce s-a intamplat.

 

* 22% dintre cei cu varsta intre 11 si 16 ani au fost expusi la unul sau mai multe riscuri legate de continuturi generate de utilizatori: materiale ce contin/ despre ura (12%), pro-anorexie (11%), auto-mutilare (8%), consum de droguri (7%), suicid (5%).

 

* 14% dintre cei cu varsta intre 9 si 16 ani au vazut in ultimele 12 luni imagini care sunt “in mod evident sexuale- de exemplu care arata persoane dezbracate sau persoane care fac sex”. Dintre cei care au vazut imagini sexuale sau pornografice, unul din trei a fost deranjat de aceasta experienta, iar dintre acestia jumatate (de exemplu o sesime dintre cei expusi la imagini sexuale sau aproximativ 2% dintre toti copiii) au fost destul de deranjati sau foarte suparati de ce au vazut.

 

* 53% dintre cei care au fost suparati de faptul ca au vazut imagini sexuale online au spus acest lucru cuiva ultima data cand s-a intamplat– 36% au spus unui prieten, 18% au spus unui parinte. Totusi, 24% au incetat pur si simplu sa mai foloseasca internetul o vreme, iar putini dintre ei si-au schimbat optiunile de filtrare sau setarile de contact.

 

* 15% dintre cei cu varsta intre 11 si 16 ani au primit de la cei de varsta lor “mesaje sexuale sau imagini …[aceasta insemnand] mesaje despre a face sex sau imagini cu persoane dezbracate sau care fac sex”, iar 3% spun ca au trimis sau au postat astfel de mesaje. Dintre cei care au primit asemenea mesaje, aproape un sfert au fost deranjati de ele. Mai mult, dintre cei care au fost deranjati, aproape jumatate au fost destul de sau foarte suparati. Deci, in ansamblu, 1 din 8 dintre cei care au primit astfel de mesaje, sau aproape 3% dintre toti copiii, au fost destul de sau foarte suparati de primirea de mesaje sexuale.

 

* Dintre cei care au fost deranjati de ‘sexting’, aproximativ o treime au sters mesajele sexuale nedorite (38%) si/sau au blocat persoana care le-a trimis (36%). In majoritatea cazurilor, copilul declara ca acest lucru l-a ajutat. Aceste metode constructive de a face fata situatiei ar putea fi incurajate in randul a cat mai multor copii.

 

* 9% dintre cei cu varsta intre 11 si 16 ani declara ca li s-au folosit datele personale – abuzuri legate de parola copilului (7%) sau de informatiile lor personale (5%), sau au fost inselati legat de sume de bani pe internet (2%).

 

* Legat de hartuirea online (cyber-bullying), 5% dintre copii cu varsta intre 9 si 16 ani au primit mesaje rautacioase sau care i-au suparat online, iar 3% au trimis astfel de mesaje altora. Doua treimi dintre cei care au primit astfel de mesaje de hartuire au fost destul de sau foarte suparati.

 

* Majoritatea copiilor care au primit mesaje rautacioase sau daunatoare au apelat la o forma de ajutor si doar o cincime nu au spus nimanui. Aproape jumatate au folosit diverse strategii online – stergerea mesajelor rautacioase sau blocarea hartuitorului; aceasta din urma este vazuta de copii ca fiind eficienta.

 

* Baietii, in special adolescenti, sunt mai expusi la imagini sexuale online, in timp ce fetele adolescente sunt mai expuse la mesaje rautacioase sau daunatoare online. Totusi, fetele sunt mai predispuse sa fie suparate de riscurile pe care le experimenteaza.

 

* Copiii fac o diversitate de lucruri potential benefice online: cei de varsta 9-16 ani utilizeaza internetul pentru teme (84%), pentru jocuri (74%), pentru a viziona clipuri video (83%) si pentru mesagerie instant (61%). Mai putini sunt cei care posteaza imagini (38%) sau mesaje (31%) pentru ca ceilalti sa le vada, folosesc webcam-ul (29%), site-uri de file-sharing (17%) sau bloguri (10%).

 

* Copiii intra pe internet la varste din ce in ce mai mici – varsta medie a primei utilizari a internetului este 7 ani in Suedia si 8 ani in alte sapte tari nordice. La nivelul tuturor tarilor, o treime dintre copii cu varsta intre 9 si 10 ani care folosesc internetul intra zilnic online, acest procent crescand la 77% pentru grupa de varsta 15-16 ani.

 

* Utilizarea internetului este acum complet integrata in viata de zi cu zi a copiilor: 92% dintre copii cu varsta intre 9 si16 ani intra pe internet cel putin saptamanal, (57% intra pe internet zilnic sau aproape zilnic). * 57% dintre cei cu varsta intre 9 si 16 ani au un profil pe o retea sociala – incluzand 24% dintre copii de 9-10 ani, 48% dintre copiii de 11-12 ani, 72% dintre cei de 13-14 ani si 81% dintre cei de 15-16 ani. Retelele sociale sunt cele mai populare in Olanda (78%), Slovenia (76%) si Lituania (75%), si cel mai putin populare in Romania si Turcia (fiecare 47%). * Dintre utilizatorii de retele sociale online, 29% au profil public – mai multi in Ungaria (53%), Turcia (45%) si Romania (44%); 29% au mai mult de 100 de contacte in lista, desi multi au mai putine.

 

Raportul prezinta rezultatele initiale dintr-o ancheta noua si unica, elaborata si condusa conform unor standarde riguroase de reteaua EU Kids Online. Proiectul a fost finantat prin programul Safer Internet al Comisiei Europene pentru a obtine datele empirice in vederea fundamentarii de politici legate de siguranta pe internet. Un esantion aleatoriu stratificat de 23.420 de copii cu varsta intre 9-16 ani care folosesc internetul, plus unul din parintii lor, a fost intervievat in primavara-vara 2010 in 25 de tari europene. Rezultatele prezentate aici sunt pentru 23 din aceste tari. Tarile incluse in EU Kids Online sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Romania, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia si Marea Britanie. Cu exceptia situatiilor in care tarile sunt specificate, rezultatele sunt medii ponderate in toate tarile.

 

sursa: sigur.info