Cateva lucruri pe care poate nu le cunosteai despre comportamentul alimentar Imprimare 3135 Afişări
Scris de Apopi Mariana Diana   
Sâmbătă, 13 August 2011 18:45
Comportamentul alimentar face parte din viaţa noastră de zi de zi. Implicaţiile pe care acesta le are asupra sănătaţii sunt enorme. Pentru sănătatea copiilor este foarte important să inţelegem atitudinile pe care aceştia le au faţă de comportamentul alimentar. De asemenea este importantă înţelegerea acestui comportament în sine şi factorii care îl determină.
 
Studiile din literatura de specialitate arată că obiceiurile alimentare dobândite în copilărie se menţin şi asupra perioadei adulte (Kelder et al, 2004), iar influenţa comportamentului alimentar din copilărie are efect asupra stării de sănătate în perioada adolescentă şi cea adultă, de aceea este necesar ca încă de la o vârstă fragedă să adoptăm comportamente alimentare sanogene.
 Există o serie de teorii care încearcă să explice de ce copiii mănâncă ceea ce mănâncă, de ce preferă unele tipuri de mâncări şi nu altele, însă aplicabilitatea acestor teorii este încă în mare măsură scăzută deoarece multe dintre campaniile de educare a comportamentului alimentar al copiilor sunt fără succes.
 
În perioada copilăriei se observă o preferinţă exacerbată pentru carbohidraţi la genul feminin, în timp ce pentru genul masculin se pare că preferinţa este axată asupra proteinelor. Această preferinţă a genului feminin poate fi atribuită unei creşteri naturale pubertale ale neuropeptidelor Y în asociaţie cu creşterea activităţii adrenale, în timp ce preferinţa genului masculin pentru proteine se explică prin creşterea factorului eliberator de hormoni.
 
Încă din ziua a treia, copiii au preferinţă pentru alimentele cu gust dulce (Steiner). Preferinţa pentru dulce se manifestă prin expresie facială de mulţumire şi relaxare, creşterea ritmului cardiac, iar respiraţia devine neregulată. Dacă se pune pe vârful limbii sugarului o substanţă dulce aceasta va avea rolul de a-l calma. Între 3-5 ani, copiii folosesc două concepte în alegerile culinare pe care le fac: similaritatea şi dulcele. Preferinţa pentru dulce atinge vârful la 12 ani. Rezultatele studiilor care urmăresc corelaţii între preferinţa pentru dulce şi alte obiceiuri alimentare sunt variate. Unele au arătat că este o relaţie inversă între masa corporală şi preferinţa pentru dulce sau grasimi. În timp ce persoanele de sex feminin cu o siluetă potrivită preferă dulcele şi resping grasimile, cele cu o constituţie mai robustă-obeză preferă stimulii cu conţinut ridicat de grăsime.
 
Din punct de vedere al teoriei evoluţioniste, mecanismele senzoriale şi fiziologice care controlează aportul de alimente există pentru a proteja organismul de resurse posibile scăzute de energie şi să răspundă în mod primar nevoilor de energie. Din momentul în care predispoziţiile genetice ale copiilor sunt modificate prin învăţare şi experienţa lor cu mâncarea, preferinţele pentru alimente şi controlul din partea adultului pentru alimentaţia copilului începe să se manifeste.
 
Părinţii joacă un rol central în modelarea mediului alimentar al copilului, dar şi al experienţelor timpurii cu mâncarea şi alimentele. Părinţii influenţează dezvoltarea paternului de acceptare a mâncării prin structurarea mediilor timpurii într-o varietate de moduri: oferirea unor alimente în schimbul altora, organizarea celor trei mese zilnice, cantitatea de mâncare dată copilului, dar şi prin contextele sociale în care copiii mănâncă.
 
 

Share
Ultima actualizare Sâmbătă, 13 August 2011 19:03