Si pentru ca am avut parte de un profesor care te invata "prin franturi de viata" teoria, vreau sa va impartasesc si voua opinia lui: "tabieturile pe care le avem, masurile de protectie pe care ni le luam, incertitudinea traita in situatiile noi, sunt toate forme ale anxietatii noastre, ale fricii".

 

Si acum iata cum se poate aplica in viata noastra aceasta sintagma:

- de cate ori, fiind student nu te-ai trezit dimineata atunci cand cocosul canta pe gard pentru a-ti repeta pentru ultima data inainte de examen? - te-ai intrebat de ce iti iei cu tine talismane cand mergi la un examen?

 

- de ce suni de vreo 10 ori la agentia care se ocupa cu biletul tau de vacanta ca sa fii sigur/a ca totul va fi bine?

- de ce te uiti de vreo 4 ori la prognoza meteo, pe site-uri diferite inainte de a merge intr-o excursie? (de ce nu e suficient o singura data?)

- de ce vrei mereu semne de iubire din partea partenerului de cuplu? ai impresia ca daca nu-ti spune in fiecare zi ca te iubeste, sentimentele lui/ei s-au schimbat?

 

De ce ne ingradim gandirea si uitam sa mai privim in jurul nostru? De ce facem totul conform unor reguli, principii doar pentru ca ele s-au dovedit a fi bune de-a lungul timpului?

 

Si totusi daca ar mai exista inca o cale prin care ai rezolva totul mai rapid, iar tu te-ai cramponat in ritualul tau, nu ti-ar parea rau? N-ai fi dornic sa incerci? Atunci poate ar fi bine sa mai uiti de reguli si de frica din cand in cand, sa te arunci si in valurile marii fara a cauta sa aflii daca temperatura apei s-a incalzit.

 

Lasa fiorul rece de pe urma scufundarii sa te patrunda. Poate asa vei simti "si altceva", ca TRAIESTI.