Pr. Vasile- Aurel Pop: LUMINA SFÂNTĂ Imprimare 3780 Afişări
Marţi, 06 Aprilie 2010 14:11

HRISTOS A ÎNVIAT !

Patru lucruri minunate se întâmplă în locuri unde a fost Mântuitorul nostru, şi cu ocazia a patru sărbători importante, în care noi prăznuim evenimente cruciale  din opera răscumpărătoare  a Fiului lui Dumnezeu.
       Până în zilele de astăzi, de la începutul Postului Naşterii Domnului şi până ce în ianuarie prăznuiesc şi armenii ortodocşi Crăciunul, deasupra Betleemului se arată şi stă o stea care poate fi deosebită de celelalte.
       De asemenea, la Bobotează când se merge pentru Sfinţirea cea mare a apei, în tocmai locul unde s- a botezat Domnul nostru Iisus Hristos, şi patriarhul Ierusalimului aruncă în apă crucea, Iordanul se întoarce înapoi.


         Pe muntele Taborului Mântuitorul nostru Iisus Hristos S-a schimbat la Faţă. În Sfânta Evanghelie ce se citeşte la praznicul Schimbării la Faţă se spune că „...iată, Moise şi Ilie s-au arătat lor ( adică celor trei apostoli pe care Iisus ia luat în munte: Petru şi pe cei doi fraţi, Iacov şi Ioan), vorbind cu El (cu Iisus) şi că la un moment dat „.... iată un nor luminos i- a umbrit pe ei...” Şi în zilele noastre oricât de senin este cerul, la Schimbarea la Faţă, pe muntele Tabor se arată un nor luminos.


       Cel de al patrulea lucru minunat este pogorârea Luminii sfinte, a focului divin în Sâmbăta Mare la Sfântul Mormânt în Ierusalim, în timp ce în acel loc se roagă patriarhul ortodox al Ierusalimului.
        Atunci când se vizitează Sfântul Mormânt,care este adăpostit sub un baldachin mare, se intră prima dată în locul unde îngerul a şezut pe piatră când au venit femeile mironosiţe, dis de dimineaţă, în cea dintâi zi a săptămânii ca să ungă cu miresme trupul lui Iisus. Aici se păstrează până astăzi piatra numită Piatra Îngerului, în acest loc numit Paraclisul Îngerului sau Capela Îngerului.


Apoi se intră pe o uşă mai mică unde este lespedea mormântului. Pe această lespede arhiereul, un episcop, după Prohodul Domnului,în Vinerea Mare, presară vată. După aceea poliţişti necreştini, un arab, un  turc şi o persoană din partea statului Israel controlează cu seriozitate şi minuţios toate obiectele din interior să nu aibă vreo sursă de foc, verifică lespedea Sfântul Mormânt şi contolează corporal pe arhiereul grec care presară vată pe mormântul Domnului. Apoi se sting luminile se sigilează uşa Sfântului Mormânt cu două peceţi mari, benzi de pânză albă cu ceară şi sigilii la capete. Sub formă de X. Gardienii rămân de pază la uşa pecetluită până când vine Sfânta Lumină. Se vine în procesiune, episcopi, clerici, credincioşi în frunte cu Patriarhul Ierusalimului, în biserică înconjoară de trei ori Sfântul Mormânt pe partea dreaptă, în sunetul clopotelor, cântând” Învierea Ta, Hristoase, Mântuitorule, îngerii o laudă în ceruri şi pe noi, pe pământ, ne învredniceşte cu inimă curată să Te slăvim”. La a treia ocolire se cântă cântarea „Lumină lină a sfintei slave...”, de la Vecernie . Apoi patriarhul cu toţi slujitorii se retrag în altarul bisericii ortodoxe de vizavi. În acest timp, vin delegaţi oficiali, autorităţi locale şi bisericeşti armene, catolice şi coopte.


       Mulţi credincioşi au în mâini felinare speciale ca să ducă Sfânta Lumină acasă, dar cei mai mulţi ţin în mâini câte un mănunchi de 33 de lumânări albe, legate între ele, pe care este imprimată icoana Învierii Domnului, ca să le aprindă la vreme. Acest mănunchi simbolizează numărul anilor pe care i- a trăit Mântuitorul pe pământ. Se face linişte, toată lumea este în aşteptare. Doar unii sunt mai zgomotoşi, cerând cu glas tare ”Doamne, trimite-ne din cer Lumina".


       La un moment dat patriarhul se dezbracă de omofor, sacos şi mitră, şi rămâne numai în stihar alb (simbolizând pe Iisus Hristos înfăşurat în giulgiu), epitrahil, mânecuţe şi brâu, este dus de doi diaconi în faţa Sfântului Mormânt. Este controlat minuţios de poliţişti necreştini, în prezenţa reprezentanţilor oficiali armeni, catolici şi coopţi, să nu aibă vreo sursă de foc, de a aprinde. Patriarhul desigilează Sfântul Mormânt prin ruperea peceţilor şi intră în Capela Îngerului, prima încăpere, însoţit, după tradiţie, de un arab musulman, deci de un necreştin. Ceara de la cele patru sigilii se adună într- o cupă de argint şi se duce la altar, unde se păstreză până la Paştile anului următor. Patriarhul Ierusalimului intră apoi în a doua încăpere şi îngenunchează în faţa lespezii Sfântului Mormânt, iar musulmanul rămâne în Capela Îngerului şi supraveghează. Se sting toate lumânările, candelele, luminile, şi se face în biserică o mare tăcere. Patriarhul în genunchi se roagă câteva zeci de minute, apoi lumea din biserică observă o lumină puternică, ca o scânteie luminoasă de fulger ce se pogoară în zig-zag prin cupola mare a bisericii. Lumina divină coboară deasupra Capelei Sfântului Mormânt, ca un glob de lumină ce se sfărâmă în mici bucăţi. Apoi intră înăuntru ca o subţire rază de foc, coboară pe lespedea Mormântului şi aprinde vata presărată deasupra. Vata şi lespedea se încarcă de o rouă divină în timpul rugăciunii patriarhului. Patriarhul adună vata aprinsă, care, timp de câteva minute, nu arde, o pune în două cupe de aur cu găuri şi iese în Capela Îngerului. Aici aprinde două buchete mari de câte 33 de lumânări, în prezenţa musulmanului, iar cupele aprinse le dă afară la  doi diaconi ortodocşi, pe două ferestre mici. Aceştia duc o cupă la Sfântul Altar, iar a doua la biserica Sf. Împăraţi Constantin sii Elena de la patriarhie. Apoi patriarhul iese în faţa Sfântului Mormânt cu cele două făclii aprinse şi strigă de trei ori:”Veniţi de luaţi lumină!” Minunea se continuă. În clipa când patriarhul iese din Sfântul Mormânt, se aprind singure cele 6 candele ale ortodocşilor de deasupra, o parte din lumânări şi candelele din altarul Bisericii Mari. Apoi doi diaconi îl conduc pe patriarh în altar. În câteva minute, toţi credincioşii adunaţi aprind felinarele şi buchetele de câte 33 de lumânări. Biserica toată este inundată de lumină, flacăra câteva minute nu arde poţi să o atingi cu mâinile, cu hainele, pentru binecuvântare. Tot acum iau Sfânta Lumină de la patriarhul ortodox, catolicii, armenii şi coopţii şi o duc la altarele lor, unde o păstreză tot anul.


       La urmă patriarhul ţine un cuvânt de mulţumire şi întărire a credinţei, procesiunea Sfintei Lumini se încheie la ora 3 după amiază şi toţi aduc mulţumire lui Dumnezeu zicând:”Slavă Ţie, Mântuitorule, pentru această negrăită minune".


       În anul acesta, 2010, Sfânta Lumină a venit la rugăciunile patriarhului Theophilos, la ora 14,07.
Cu binecuvântarea Preafericitului Daniel, Lumina Sfântă a fost adusă şi la Bucureşti. Cu un avion special a fost adusă şi la Baia Mare, cu binecuvântarea Î.P.S. Justinian şi a P.S. Justin Sigheteanul, şi prin grija şi osteneala d-lui Mircea Leţiu din Satu Mare, membru în Adunarea Naţională Bisericească, iar noi sighetenii, ne- am bucurat de a avea Sfânta Lumină prin grija d-lui comisar şef  Laurenţiu Batin, Inspector Şef al I.J.P.F Maramureş.


       Acest lucru a fost o mare binecuvântare pentru noi să purtăm Lumina Sfântă în mâini şi să o ducem în casele noastre de la biserică după ce s- a săvârşit Slujba Învierii.


 AUTOR:   Pr. Vasile- Aurel Pop Protopop al Sighetului

 


Share
Ultima actualizare Marţi, 06 Aprilie 2010 16:31