Pentru a recunoaşte chipuri, creierul le transformă în „cod de bare“ Imprimare 1013 Afişări
Miercuri, 15 Aprilie 2009 06:06

În spatele recunoaşterii unui chip stă un proces complex, care este acum mai bine înţeles datorită descoperirii făcute de echipa oftalmologului Steven Dakin de la Universitiy College din Londra. Lucrarea a fost publicată în Journal of Vision pe 4 aprilie şi explică etapele preliminare pe care le întreprinde creierul în recunoaşterea unui chip.

Chipul uman conţine foarte multe informaţii despre individ, începând de la detalii precum sexul sau vârsta, terminând cu starea psihică. Procesând aceste informaţii, creierul ia decizii ce ne influentează viaţa socială. Înţelegerea modului în care creierul realizează acest lucru, ne poate ajuta să dezvoltăm programe mai performante pentru recunoaşterea facială.

Echipa de cercetători s-a folosit în cercetarea sa de pozele unor celebrităţi precum cântăreţul Chris Martin de la Coldplay sau actorul George Clooney. Ei au determinat astfel care este numărul minim de elementele ale chipului care sunt necesare pentru a putea recunoaşte o persoană, constatând că toate acestea sunt situate pe linii orizonatale: linia sprâncenelor, linia ochilor şi buzele.

Studii mai aprofundate demonstrează ca aceste linii sunt simplificate de către creier, faţa devenind un fel de cod de bare : fruntea, obrajii şi bărbia sunt liniile mai deschide la culoare, pe când ochii, sprâncenele şi buzele, mai închise. Un astfel de cod de bare este mai uşor de procesat de către creier.

Întrebarea firească pe care şi-a pus-o echipa lui Steven Dakin este cum procedează creierul când analizează alt tip de imagini, precum peisaje sau flori. Aceştia au constatat că numai în cazul chipurilor are loc tranformarea informaţiei într-un astfel de cod. Din această cauză creierului îi este uşor să distingă faptul că într-o scenă complexă există chipuri şi îi este şi mai uşor să le analizeze, nefiind bruiat de celelalte detalii. Totodată „codarea” feţelor ne ajută să recunoaştem şi persoanele pe care nu le-am mai văzut de mult timp, configuraţia liniilor orizontale ale feţei suferind puţine modificări odată cu vârsta de la un anumit punct.

 Articol integral in STIINTA AZI.


Share