La finele săptămânii trecute, m-am aflat din nou în Ucraina, în dreapta Tisei, invitat la Topcina, la concursul literar „Mihai Eminescu”- Ediţia a IV-a , organizat de Uniunea Regională a românilor din Transcarpatia „Dacia”, Primăria Topcina şi Şcoala medie de gradul 1-2 din localitate. (La primele ediţii a contribuit şi Secţia Regională de Învăţământ a Administraţiei raionale Teceu).

Într-o autentică zi de iarnă, cu zăpadă de 20 de centimetri  şi Soare blând, am văzut după foarte mulţi ani în România, sănii trase de cai. Localnicii îşi transportau gunoiul de grajd pe dealuri şi aduceau de pe dealuri  clăile de fân pentru animale. Era ca-n poveştile din copilărie , când şi în România se trăia frumos la ţară.

Din Apşa de Jos,  am părăsit drumul naţional şi am luat-o şerpuind prin marea comună românească, spre Strâmtura, iar apoi, după un kilometru străbătut printre vilele înalte, cu15-20 de sobe (camere), am cotit-o la dreapta spre Topcina, care, până în 1990 era cătun al Apşei de Jos.

Din 1991, Topcina a căpătat rangul de comună.

Pr. Gheorghe Ofrim a venit în 1994 laTopcina, localitatea în care s-au născut strămoşi săi. Abia atunci s-a pus piatra de temelie pentru zidirea Bisericii ortodoxe, lângă ţintirim, sus, pe un deluţ mândruţ, de unde vezi o parte din întinsa comună. Biserica a fost pictată în 1996 de artişti de la Ternopol. Sunt peste 100 de familii ortodoxe restul fiind neo-protestanţi sau fără nici o religie.  Sub cele 640 de fumuri, trăiesc 2450 locuitori , care au în bătătură 2.500 de oi, 400 de vaci şi autoturisme aproape  la fiecare casă. Unii au chiar două.

Topcina se întinde pe 10 kilometri de-a lungul şi 5 de-a latul, pe 1840 hectare, pe o fâşie de pământ între pârîurile Tetiş şi Toporuţ la poalele dealului Topcina, aşezat între Strâmtura, Apşa de Jos şi 3 sate ucrainene. Locuitorii cresc animale,valorifică fructele din livezi sau se duc la lucru în Rusia (Siberia) ori  în UE. Sus pe dealuri, s-au mai păstrat casele vechi din lemn, realizate în stil maramureşean. În comună fiinţează un ambulatoriu al Spitalului Republican, o fabrică de teglă (cărămidă) 10 unităţi comerciale, un restaurant. Şcoala din centru are 270 de elevi, Mai este o şcoală în cătunul Peştere, sat cu 47 de fumuri. Natalitatea este uşor pozitivă . Anual se oficiază în medie15  botejuni şi 5 înmormântări. La slujbele săptămânale vin 70-100 de credincioşi. Distanţele sunt mari, totuşi. Alături de români, în comună trăiesc şi trei familii de ucraineni.

Concursul literar a fost precedat de un parastas ridicat în Biserică  în memoria poetului Mihai Eminescu de către preotul paroh Ofrim şi pr. Vasile Luţai din Vişeu de Sus.

La şcoala medie, circa 300 de elevi, profesori, părinţi şi invitaţi aşteptau cu nerăbdare deschiderea manifestărilor dedicate lui Mihai Eminescu. În mulţime am zărit doamne şi domnişoare „îmblănite”. Dacă pe vremuri, la noi se purtau ursoane, aici am remarcat atracţia pentru „nurcoane”, adică pentru blănurile de nurcă, preţăluite la circa două mii de dolari bucata.

La concurs s-au prezentat peste o sută de elevi din 12 şcoli româneşti din raioanele Teceu şi Rahău, printre care amintim localităţile Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, Slatina, , Strâmtura, Plăiuţ, Topcina, Cărbuneşti, Bouţu Mic, Bouţu Mare, Valu Malului,Dobric. Cei din Biserica Albă au lipsit!

Participanţii au primit salutul gazdelor şi oaspeţilor: primarul Mihai Dan, prof. Rodica Camerzan, directoarea Şcolii,  preotul Gheorghe Ofrim, istoricul Ion Huzău directorii şcolilor din Cărbuneşti, Bouţul Mic,Bouţul Mare, Nuţu Pipceac, din Plăiuţ, prof. Mariana Borca, Slatina, Georgeta Marina şi  Angela Dan de la TV Ujgorod, primarul Petrovei, ing. Ioan Petrovai, directorul Muzeului Maramureşului din Sighetu Marmaţiei, dr. Mihai Dăncuş, prof. dr. Ion Petrovai, preşedintele Cenaclului „Eminescu” din Petrova, lector univ. dr. Ilie Gherheş, prof. drd. Dorel Todea (Radio Sighet) pr. Vasile Luţai, (care  reamintit că şcoala a apărut în biserică, iar că Eminescu, din punct de vedere cultural, este un Sfânt), conf. univ. dr. Delia Suiogan, Baia Mare, prof. Natalia Lazăr, Negreşti-Oaş. L-am lăsat la urmă pe dr. Ion M. Botoş, preşedintele „Dacia, iniţiatorul şi organizatorul principal al acestor 4 ediţii ale concursului, pentru că totul începe şi se sfârşeşte cu domnia sa, care o are mereu de-a dreapta pe soţia Ileana.

S-a vorbit despre Eminescu şi am asistat la un spectacol - concurs de aproape 4 ore: recitări, interpretări de cântece,doine, romanţe, montaje literar-artistice.

 Copiii au purtat costume naţionale sau  uniforme şcolare.

Donaţii de carte au făcut : Consulatul General al României la Cernăuţi, Primăria Sighet, Muzeul Maramureşului, Gazeta de Maramureş, prietenii din Suceava şi Negreşti.

 S-au depus  flori la bustul lui Eminescu din Biserica Albă, la 25 km distanţă.

Pentru cea mai bună prestaţie artistică, juriul concursului, a acordat marele premiu elevei Mariana Bezak , Slatina. Tot pe podium s-au urcat elevele: Livia Vlad (Apşa de Jos, locul I- solist vocal ), Andreea Alb (Slatina, locul I- recitatori, a prezentat „Luceafărul” integral), Maria Şiman ( Apşa de Jos, locul I - recitatori). Juriul a fost prezidat de directoarea şcolii şi a avut în componenţă 4 dascăli din Ucraina şi 4 din România. Fiecare şcoală participantă a primit Menţiuni speciale. Elevii au primit cadouri şi o gustare. Invitaţii, au tras concluzii în Şcoală, dar şi la Ceainăria din localitate.

Excelenţa sa Tatiana Popa, consul general al României la Cernăuţi a transmis două Diplome de Merit primarului Mihai Dan şi directoarei Şcolii din Topcina, Rodica Camerzan. Ele au fost înmânate de preşedintele Ion M. Botoş.

Dr. Delia Suiogan, Baia Mare:” „Copiii mi-au transmis o emoţie extraordinară. Am recitat cu ei, am cântat cu ei. M-am recunoscut în ei ca român. Felicit copiii dar şi profesorii fără de care nici un tânăr nu poate merge mi departe”.

Dr.Ion Petrovai, Petrova:”Pentru mine a fost o adevărată sărbătoare, precum a fost şi aceea de anul trecut, de la Apşa de Jos. Am observat şi un progres organizatoric, în  cadrul concursului  decantându-se valori. Au apărut concurenţii  care s-au impus prin calităţile artistice şi interpretative. Pe viitor manifestarea trebuie structurată  pe secţiunile: creaţie omagială Eminescu, recitări şi interpretare muzicală. Până la viitoarea ediţie a concursului, am propus să-i invităm în spaţiul nostru pe profesorii de română din cele 13 şcoli  româneşti implicate, unde, printr-un dialog profesional să-i convingem în a găsi diverse formule  prin care să  câştige real creşterea limbii româneşti şi a patriei cinstire, ca o datorie pentru noi, toţi!”

Pr. Vasile Luţai, Vişeu „Am sentimentul că m-am întors la străbunii mei, contemporanii noştri  pe care-i regăsesc trăind  prin limba frumoasă română, care se perpetuează şi aici, la câţiva kilometri de malul drept al Tisei. Mă bucur că românii din Ucraina nu au uitat de marele Eminescu, nu au uitat de cele sfinte. Tradiţiile şi obiceiurile străbune sunt vii. Aceşti români maramureşeni din dreapta Tisei sunt oameni adevăraţi, care nu au uitat triada antică:Bine, Adevăr şi Frumos,  pe care  o promovează  pentru folosul sufletesc şi spiritual. Copiii m-au emoţionat până la lacrimi. Au fost minunaţi. Am văzut cum trăiesc versurile pe care le recită. M-a impresionat puritatea lor  şi m-am bucurat să văd că 37 dintre cei peste o sută de concurenţi au primit premii şi menţiuni”.

Pr. Gheorghe Ofrim ,Topcina: Ne-am adunat să-l sărbătorim pe Eminescu, poetul românilor de pretutindeni. Cum o lumânare luminează în întuneric, aşa este Eminescu, pentru noi românii. Dar ştim că lumânarea se stinge iute, iar Eminescu rămâne veşnic viu în graiul nostru românesc”!

Autor: Florentin NĂSUI

Sursa: Graiul.ro