Am fo ş-om hi în veci! Imprimare 3304 Afişări
Marţi, 03 Noiembrie 2009 19:25

Muzică maramureşeană, pălincă de prună, sarmale calde, cozonac şi vin sau sîngele Domnului, cam aşa a început prezentarea expoziţiei de fotografii cu Maramureşul Istoric de peste Tisa, realizate de Gheorghe Marina, actualul preşedinte al Clubului Maramureşenilor din Dreapta Tisei. După cum s-a şi prevăzut cu cîteva zile înainte, în sara zilei de 2 noiembrie ne-am adunat laolaltă cîţiva maramureşeni din Transcarpatia pentru a-l susţine pă pretinu nost, Deorde.

A dat tonul de începere preşedintele Institutului Fraţii Golescu din Bucureşti, domnul Mihai Nicolae, care ne este mereu alături “si la bine si la greu”, cum să zîce pă la noi. A continuat mai apoi Deorde a lu Ţocaşu (autorul imaginilor), dupa cum îi zîc prietenii, cu un discurs despre valorile, tradiţiile şi obiceiurile care au încăput în fotografiile surprinse de el.

Nu a fost doar o simplă explicaţie sau un discurs plictisitor, nu le stă în fire moroşenilor să hie aşe, autorul pozelor ne-a vorbit foarte frumos despre păstrarea tradiţiilor şi respectarea valorilor din străbuni, dar bineînţeles şi despre straiele şi portul ţărănesc. După care, tinerii moroşeni au încins o învartită de mai bine de 15 minute, cu dropote şi strîgături de so auzît pană hăt în zare. În ropote de aplauze, pentru că sala era neîncăpătoare, au coborît de pe mica scenă şi au continuat discuţiile cu invitaţii prezenţi.

În ritm de “Maramureş plai cu flori” s-a încheiat şi frumoasa seară petrecută “împreuna unul cu altu şi laolaltă toţi”.

Pană la urmă, prin expoziţiile, serile sau petrecerile în stil moroşenesc, noi nu vrem altceva decît să menţinem vie flacăra romînităţii chiar şi aici în buricu Bucureştiului. De aceea, am tendinţa să cred uneori, fară niciun pic de modestie, că noi, cei din dreapta Tisei, suntem mai romîni decît romînii din Ţară. Suntem iuţi la mînie şi scoatem repede sabia cînd cineva ne vorbeşte de rău Ţara Mamă.

Păstrarea valorilor şi a tradiţiilor trebuie să se regăsească în identitatea unui neam. De aceea ne simţim binecuvantaţi de Cel de Sus, pentru că ştim de unde venim şi încotro ne îndreptăm, iar dacă ne avem unul pe altul, putem spune că patria noastră îi oriunde în lumea asta mare, nu de alta, dar avem credinţa neîntinată în suflete.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sursa:DincolodeTisa.blogspot.com


Share
Ultima actualizare Marţi, 03 Noiembrie 2009 20:01