După descătuşarea din 1989, românii din Transcarpatia ucraineană au pus în fiecare  început de martie  de un festival regional  itinerant intitulat „Mărţişor”. Cum de fiecare dată la acest festival care se dorea a fi al primăverii, iarna încă nu se dezbrăcase,  organizatorii au împins manifestarea după sărbătoarea Pascală. Doar besermenii nu au vrut să renunţe la Mărţişor şi au continuat din 1999 acest Festival doar la Biserica Albă, în duminica cea mai apropiată de Ziua Femeii, 8 Martie, zi liberă în Ucraina.(În acest an, data de 8 picînd duminica, ziua liberă s-a dat luni, deci ucrainenii au avut o mini vacanţă de 3 zile, motiv de a serba pe alte meleaguri  sau de a petrece în familie  evenimentul la fel de marcant ca în România, unde ziua liberă ne-o facem indiferent  cînd pică 8 martie, chefurile înlănţuindu-se în acest an de vineri pînă luni inclusiv).

Cum şi vremea era de stat în casă, prin PTF Sighet –Slatina  puţină lume se perinda pe la  orele amiezii. Cu toate acestea, pe sensul de intrare în România se stă la coadă! Un român îmi povestea că a  stat  în aşteptarea vameşului 30 de minute, deşi era singurul care trecea prin punct. Abia după ce s-au adunat vreo 10, lucrătorul vamal a catadicsit să iasă de la căldurică! Pesemne, vameşii noştri s-au molipsit de la confraţii din Ucraina, care pînă toamna trecută şi-au bătut joc de cetăţeni. Numai că ei au fost zburaţi, comportamentul actual al grănicerilor şi vameşilor ucraineni  fiind de nota 10, atît  intrarea  cît şi  ieşirea din Ucraina făcîndu-se fără cozi, fără nervi. Chiar dacă „tradiţia” nu a dispărut complet, nimeni nu te forţează să o achiţi. Şpagă dau doar traficanţii de ţigări, care fac mai multe drumuri pe zi şi mituiesc grănicerul ucrainean pentru a nu aplica  în paşaport   a doua sau următoarele ştampile! Prin neaplicarea acestor peceţi, vameşul român nu poate demonstra că traficantul a trecut de mai multe ori în aceeaşi zi. Or, dreptul de a introduce două pachete de  ţigări  îl ai pe zi, nu la fiecare trecere! Din cauza acestor „plimbăreţi” multă lume se plînge  că uneori aştepţi prea mult la intrarea în România.

La ieşirea din vama ucraineană , oaspeţii din România au fost întîmpinaţi de primarul oraşului Slatina, Gheorghe Uhali şi de redactorul şef al publicaţiei „Maramureşenii”, Ion Huzău. Numai că invitaţii români  n-au prea dat năvală, la „Mărţişor”,  zărindu-i la eveniment  doar pe senatorul Gheorghe Mihai Bârlea, fostul primar al Sighetului  Ioan Bledea”inventatorul” podului istoric, Vasile Muste, directorul Casei de Cultură din Sighet şi Mircea Ciocan, consilier judeţean, preşedintele Sindicatului Sanitas Maramureş, co partener alături de dr. Vasile Iovdii, preşedintele Sindicatului medical  Teceu şi preşedinte al Asociaţiei românilor din Transcarpatia „Ioan Mihalyi de Apşa „ în programul  transfrontalier PHARE  „Hypocrate”. Prin acest proiect  se propune  armonizarea practicilor medicale  pe cele două maluri ale Tisei. Au fost deja organizate 4 schimburi  de experienţă între corpurile medicale  dintre Maramureş şi Raionul Teceu. În februarie s-a inaugurat centrul transfrontalier de monitorizare  a stării de sănătate a populaţiei Maramureş -Teaciv la Baia Mare, iar în aprilie se va deschide un birou similar la Teceu.

În vama ucraineană, am întîlnit-o şi pe dna Eleonora Moldovan, vice-consul  la Consulatul general al României de la Cernăuţi. Domnia sa era în drum spre Cernăuţi, după o scurtă vizită la mama care locuieşte în comuna Remeţi. Despre soarta colegului ei, diplomatul român de la Cernăuţi, Iustinian Focşa nu a putut să sufle o vorbă, sugerîndu-mi să contactez telefonic Consulatul General. Despre nevinovăţia  presupusului expulzat  mi-au vorbit în aceeaşi zi  4 persoane importante din dreapta şi stînga Tisei. Impresiile le voi relata într-un alt text.

La Centrul  Multicultural , Gheorghe Berinde,  de 17 ani  primar al comunei Biserica Albă , i-a invitat  pe oaspeţii oficiali  să citească oleacă  în Biblioteca sătească, unde Biblioteca Judeţeană „Petru Dulfu” din Baia Mare are deschisă o filială. Alături  de  cei din stînga Tisei, de directorul Şcolii, Mihai Clementev, de reprezentantul Inspectoratului şcolar al raionului Rahău şi al vicepreşedintelui administraţiei raionale Rahău am  citit pe fugă  şi am coborît apoi în sala de spectacole , în care greu puteai pătrunde la manifestările de acest gen din anii trecuţi.  Acum, toată lumea a avut loc pe scaune. Nici afară, la cele cîteva tonete cu şaşlîc, mititei, friptane şi diverse licori nu a fost mare înghesuială, vremea de lapoviţă şi tina  nefiind îmbietore,  duminica trecută,  nici în dreapta Tisei.

Copiii ansamblului folcloric au depus un coş cu flori la bustul lui Mihai Eminescu înălţat în centrul comunei.

De pe scenă s-au adresat mulţimii primarul Gheorghe Berinde,  , vicepreşedintele administraţiei raionale, , primarul Slatinei, dr. Ion Botoş,preşedintele Uniunii regionale „Dacia”, dr. Gheorghe Iovdi, preşedintele Asociaţiei „Ioan Mihalyi de Apşa” şi senatorul Gheorghe Mihai Bârlea: „Am venit şi vin cu plăcere la toate manifestările culturale organizate de comunităţile româneşti din dreapta Tisei . Şi acum păstrez vii în memorie primele deplasări în dreapta Tisei, în  1990, cînd redescopeream propria noastră identitate  de neam  limitată de frontierele existente pînă în 1989. Am foarte mulţi prieteni printre dumneavoastră, oameni deosebit de valoroşi,  care militează pentru promovarea intereselor dumneavoastră culturale şi spirituale în zona în care trăiţi . Noi suntem formal despărţiţi de o apă, dar suntem legaţi prin tradiţii, cultură, limbă , credinţă. Dumneavoastră convieţuiţi aici în Ucraina vecină şi prietenă, cum în România, în Maramureş trăiesc alături de români ucraineni. Comunităţile noastre multietnice şi multiculturale   îmbogăţesc viaţa noastră  de zi cu zi . Vă felicit pentru tot ceea ce faceţi pentru a vă păstra identitatea de român şi de buni cetăţeni  ai ţării, ai Ucrainei în care trăiţi. În Senatul României am făcut două interpelări pe probleme legate de înfiinţarea birourilor consulare la Slatina de către Consulatul general al României la Cernăuţi  şi Sighet al Consulatului General al Ucrainei la Suceava . Suntem atenţi la felul în care este sprijinită afirmarea identităţii  culturale  româneşti, de a avea propriile publicaţii în limba română. Fac parte din grupul de prietenie România Ucraina din Senat, în cadrul căreia avem  diverse întîlniri  la Bucureşti şi Kiev.  Vă felicit pentru modul frumos în care omagiaţi femeia”.

A urmat un reuşit spectacol  muzică şi dansuri populare  prezentat de doi tineri în limbile română şi ucraineană.  Şi-au dat concursul Ansamblul folcloric Mugurelul  al Şcolii din Biserica Albă,  solişti vocali, grupul taraf  Familia Şiman,  grupul  vocal „Plai” din Plăiuţ, care a interpretat o suită de minunate cîntece închinate mamei. Satul Plăiuţ, populat de aproape 900 de români aparţine comunei ucrainene Vodiţa  din Carpaţi, situată la vreo 15 kilometri de Tisa, în munţi.

 Încântători au fost şi invitaţii ucraineni din Bocicoi (Becicov), Ansamblul profesionist Lisorub, care, pe lîngă frumoasele dansuri ucrainene  a prezentat şi o suită de dansuri  pe muzică de Maramureş prelucrată, suită spectaculoasă intitulată „Maramureş plai cu flori”.

Din stînga Tisei au răspuns invitaţiei doar Soţii Maria şi Petru Orza, componenţi ai Ansamblului „Mara” din Sighetu Marmaţiei,  ansamblu care a rămas la vatră pentru a sărbători aceeaşi zi de 8 Martie.

Oricum soţii Orza au încîntat auditoriul  prin recitalul de 35 de minute, inclusiv al treilea membru al grupului, dobaşul, dovedindu-se a fi un bun instrumentist.

În tot ce se organizează la nivelul comunei , pe lîngă primărie şi rada comunală (consiliul local) se implică întotdeauna Şcoala  cu clasele 1-8 director Mihai Clementev, Centrul Multicultural condus de Nuţu Danci şi Biblioteca sătească, bibliotecar  Anuţa Chechenejdi ,  prof Maria Migali şi  Ivan Alb, conducător artistic al Ansamblului „Mugurelul” din localitate.

Punctul 3 a fost asezonat cu aperitive, curechi umplut, tocană  cu brînză , votcă şi vin.

Discuţiile s-au terminat hăt, tîrziu. La intrarea în România, coada era tot în floare!

Autor: Florentin NĂSUI

Sursa: Graiul Maramuresului