Kievul, mai rau ca Moscova lui Stalin: scolile romanesti din Maramuresul istoric au fost silite sa predea in ucraineana Imprimare 3656 Afişări
Duminică, 01 Martie 2009 08:27

Romånii din Ucraina sunt abandonati de autoritatile de la Bucuresti, care isi aduc aminte de durerile lor doar cånd vreun demnitar de rang inalt efectueaza o vizita de lucru la Kiev. Ucrainenii nu fac nimic pentru drepturile minoritarilor romåni, ba mai mult, au impus din acest an ca, in scolile romanesti, disciplinele de baza sa fie predate in ucraineana.

Dramele Maramuresului istoric

Maramuresul este impartit de aproape un secol in doua teritorii: unul care a ramas intre fruntariile nationale, dupa faurirea Romåniei Mari. Si un alt Maramures, care a intrat in componenta Republicii Cehoslovacia in 1918, ca in 1940 sa treaca in componenta Ungariei, in urma Diktatului de la Viena, in 1944 in componenta RSS Ucraina a URSS, iar in 1991 in componenta Republicii Ucraina. Pentru ca au ramas ai nimanui, nu sunt revendicati de nimeni si nu au o frontiera culturala cu romånii din Cernauti, maramuresenilor din Ucraina li s-a confiscat numele etnic de romåni, fiind alintati cu denumirea slava de “volohi”. Aceasta minoritate, care s-a pastrat printr-un mircol, gratie vechii culturi din care se mai alimenteaza si astazi, este oprimata in forme subtile de guvernul de la Kiev.

Minoritatea romåneasca este a doua ca marime dupa cea maghiara in regiunea Transcarpatia din sud-vestul Ucrainei, situata în dreapta Tisei, în zona limitrofa judetelor Maramures si Satu Mare. Datele recensamântului din 2001 reclama existenta a peste 40.000 de etnici români, dintre care 32.000 locuiesc într-o zona compacta, care traiesc in comunele Apsa de Jos, Apsa de Mijloc, Biserica Alba, Slatina, Strâmtura si Topcino. Restul, de påna la 10.000, este raspåndit în unsprezece localitati din raioanele Perecin, Munkacevo, Velikii Brezunii, Svaleava si Ujgorod. Regiunea in cauza are o istorie exemplara: de aici a purces voievodul Bogdan, care a fondat Moldova; aici s-a infiintat prima episcopie ortodoxa româneasca din Transilvania; la Manastirea Peri, din fata Sapåntei, a fost editata pentru prima data Sfânta Scriptura în limba româna.

Cronica unui abandon de familie

În cele sase comune românesti de dincolo de Tisa functioneaza 13 scoli, 6 biserici ortodoxe, 4 biserici greco-catolice, 5 asociatii culturale, doua publicatii periodice – “Apsa” si “Maramuresenii” – si un muzeu de istorie si etnografie, denumit “Dacia Libera”, in Apsa de Jos. In mod paradoxal, structura invatamåntului in limbile minoritatilor este mostenita din epoca sovietica, in timp ce autoritatile de resort ucrainene n-au facut nimic pentru a o dezvolta. An de an, românii de aici organizeaza doua-trei manifestari culturale internationale, cu participari din România, Moldova si Ucraina, un festival etnofolcloric local si editeaza doua carti în limba româna. Localitatile românesti din aceasta zona sunt cele mai aratoase din Transcarpatia, iar românii au reputatia ca sunt cei mai gospodari si întreprinzatori locuitori din regiune. Maramuresenii din dreapta Tisei s-au plâns de nenumarate ori ca Ambasada Romåniei de la Kiev sau Consulatul General al României de la Cernauti nu întretin nici o legatura cu comunitatile romånesti din Transcarpatia. Se simt izolati si situati in afara obiectivelor Departamentului Românilor de Pretutindeni, din cadrul MAE, si clameaza ca nu au drepturi egale cu populatia ucraineana si ca exista o tendinta vizibila de ucrainizare a scolilor românesti. Anul acesta, s-a dispus prin ordinul ministrului învatamåntului de la Kiev ca obiectele de baza sa fie studiate în limba ucraineana, ceea ce nu s-a întâmplat nici macar în sistemul totalitar sovietic.

Autor: Cornel Ivanciuc

Articol integral in: Gardianul.ro


Share
Ultima actualizare Duminică, 01 Martie 2009 09:06