La dubla sărbătoare de suflet a românilor din Transcarpatia Imprimare 3308 Afişări
Scris de Florentin Nasui   
Luni, 09 Februarie 2009 19:59

Foto: Florentin NasuiLa finele săptămînii trecute, la Şcoala de Artă din  Apşa de Jos- Ucraina  a avut loc a III-a ediţie a Concursului literar „Mihai Eminescu organizat  de Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia, condusă de dr. Ion M. Botoş şi Secţia de Învăţămînt a raionalul Teceu. Au participat    120 de elevi de la şcolile româneşti din raioanele Teceu şi Rahău, primari, directori de şcoli şi profesori de română  şi oaspeţi din Baia Mare, Sighet şi Negreşti-Oaş.

La Parastasul oficiat în Biserica Ortodoxă română de pr. Ştefan Bileţchi a participat alături de toţi invitaţii şi primarul din Apşa de Jos, Ion Negrea.

Din Juriul  condus de prof. Ana Puliţca au făcut parte şi 4 profesori din România.

Girantul interimar al Consulului General al României  la Cernăuţi, Dorin Popescu a transmis un mesaj telefonic, scuzîndu-se că se află la o altă reuniune,  iar colegul său, Iustinian Focşa a suferit un accident de circulaţie tocmai în drumul spre Transcarpatia.

În partea a doua a concursului a urmat un Concert folcloric dedicat lui Mihai Eminescu susţinut de elevii din Apşa de Jos, Slatina  şi Bouţul Mic.

O parte din cei prezenţi s-au deplasat 25 de kilometri la Biserica Albă, pentru a depune jerbe de flori la monumentul lui Mihai Eminescu, unicul din sud-vestul Ucrainei.

Ion M. Botoş: „Mulţumesc Consiliului Judeţean Maramureş, preşedintelui Mircea Man pentru sprijinul pe care ni l-a promis, dar şi prietenilor din Satu Mare, cele două judeţe fiind vecine cu regiunea Transcarpatia. Aici, la fraţii noştri  din cele două judeţe vom  face în curînd o vizită  la care vor participa elevii şi profesorii care au fost astăzi la a treia ediţie a Concursului literar „Mihai Eminescu”. Cei mai mulţi concurenţi au venit din Slatina, Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, Bouţul Mare, Bouţul Mic, Topcina, podişor, Strîmtura , Valea Malului”.

Maria Tripon, Negreşti –Oaş : „La invitaţia dlui Botoş  cu care Negreştiul are relaţii culturale de mai multă vreme, am venit cu mare drag  aici, la sărbătoarea marelui Eminescu . Am venit împreună cu directoarea Casei de Cultură,  prof. Natalia Lazăr şi cu camera video, pentru că sunt şi reporter la televiziunea locală din Negreşti, care are doar două ore de emisie pe săptămînă, dar are. Românii de aici sunt la fel de ospitalieri ca noi şi şi-au păstrat intact specificul maramureşean. Costumele populare pe care copiii le-au purtat astăzi sunt şi mai nou confecţionate, dar am văzut şi cîteva piese autentice, vechi, păstrate din tată-n fiu, aşa cum le-am văzut şi în Maramureşul istoric. Costumele noi au suportat clar modificări, culorile sunt mai stridente, , pînza e  lucioasă. Dar şi la noi în Oaş, se fac acum costume mai moderne, zice-se care se îndepărtează clar de linia clasică”.

Prof Ileana Gandig, din Bouţul Mic, moderatoarea concursului literar,  ne-a prezentat  o elevă îmbrăcată în costum autentic, confecţionat de femeile bătrîne din secolul trecut. Alte costume sunt o îmbinare a elementelor vechi cu cele noi. „Să ştiţi că  tinerii noştri se ghidează şi după cum apar  îmbrăcaţi pe scenă  Soţii Giurgi sau soţii Rednic. Dacă la dvs. în stînga Tisei vor dispărea tradiţiile şi portul, vor dispărea şi la noi. Sau cel puţin ne vom lua după dumneavoastră., chiar dacă  nu tot ceea ce faceţi, faceţi bine. Este precum ai vorbi stîlcit limba română sau limba ucraineană. Sau limba engleză.  Deci nu putem amesteca orice! Tot ce ţine de românism e sufletul meu”.

Prof. Dr. Ion Petrovai: „Sunt  la o sărbătoare a limbii române,  care în Ţara Maramureşului este străveche şi cu parfum de epocă  cu  miere. Sunt aici, dincolo de Tisa, rîul care încă ne desparte şi nu ne uneşte cum ar trebui, în spirit  european. Dar spiritul românesc răzbate şi  graniţe şi munţi şi ape , iar noi am reuşit să-l sărbătorim pe Eminescu  după calendarul pe care l-am avut şi noi  cîndva. Aici, am găsit  Limba Română la ea acasă, oameni calzi, prietenoşi  şi oameni care  strălucesc sfinţindu-şi locul  poate mult prea mult în plan material. Dacă ar transfera din avuţiile lor materiale , din bogăţii sau din palate  şi în spirit, ei şi noi şi Europa am avea de cîştigat. Aici . am adus un minut de omagiu şi cinstire  poetului Grigore Vieru, care, precum Eminescu  nu a murit ci dăinuieşte  şi va dăinui. Vorba lui Nichita,  trebuie să uităm că Eminescu a trăit cîndva şi să simţim mereu că el trăieşte . Acest sentiment, această stare am avut-o în Apşa de Jos, aici pe-o aripă dreaptă de spirit, de vatră şi civilizaţie românească  a Ţării Maramureşului . Aici unde am reauzit versurile eminesciene rostite de  minunaţii elevi, care au şi cîntat frumos. Am avut însă  regretul ca fraţii noştri să ni se jeluiască  pentru că problema trecerilor în regim de mic trafic pentru cei domiciliaţi în zona de frontieră pînă la 50 de kilometri nu s-a rezolvat încă, cetăţenii ucraineni avînd în continuare nevoie  de viză de intrare în România, chiar dacă acolo au fraţi, părinţi  şi alte neamuri. Deplîngeau faptul că nu putem face schimburi  lejere la nivelul şcolilor, instituţiilor  pentru că trebuie făcute demersuri greoaie pentru aprobări  . Sperăm că timpul şi Cel de Sus vor rezolva această  treabă atît de restantă faţă de ce a fost România interbelică, atunci cînd pe Tisa erau 7 poduri  şi se putea trece fără oprelişti diplomatice   Aici am văzut o expoziţie de carte, substanţială  şi tot ceea ce trebuie ca Eminescu să fie cunoscut . Este loc   şi  pentru a-l cerceta  fie  prin Extensiunea Sighet a Universităţii „Babeş-Bolyai”, fie prin Universitatea de Nord Baia Mare., o studiere sistematică, programată sub sintagma „Eminescu, contemporanul nostru”. Reluînd articolele şi textele sale, Eminescu este la fel de contemporan  precum Caragiale ,   scrierile lor  fiind  izbitor  de actuale şi în zilele noastre. Starea a fost de sărbătoare şi asta mi se pare esenţial . Să fim la sărbătoare şi să ne simţim sărbătorind. Dacă nu avem această stare am irosit timpul !”

Liga”Pintea Viteazul” din Baia Mare a fost reprezentată de un grup de studenţi şi de prof. univ. dr. Cornel Munteanu,Universitatea de Nord, care i-a lăudat pe românii din dreapta Tisei considerîndu-i mai puri decît cei din spaţiul românesc.

În a doua parte a zile, într-o altă locaţie, Ion M. Botoş preciza : „În ianuarie,cînd îl sărbătorim pe Mihai Eminescu, ne-am hotărît să desemnăm şi pe cei mai buni români care în anul precedent s-au remarcat prin diverse fapte sau activităţi remarcabile şi au cinstit neamul românesc” .Pentru aceste 12  distincţii „Românul Anului 2008”, nominalizările pe domenii de activitate  au fost făcute de URRTDacia, Asociaţia Culturală a  Românilor din Transcarpatia „Ioan Mihalyi de Apşa” şi publicaţia „Maramureşenii”

Diplomele au fost înmînate de Ion M. Botoş, cei 12 români ai anului primind în dar şi cîte o carte în limba română  din colecţia „rarităţi”. 

Printre cei distinşi, s-au numărat primarul Gheorghe Uhali din Slatina, pentru meritul de a susţine publicaţia în limba română „Maramureşenii”, care ar putea apărea regulat, dacă autorităţile raionale şi regionale vor asigura în continuare finanţarea la timp. La categoria „misionar” a fost distins prof Gheorghe Opriş, directorul Şcolii din Bouţul Mic, aşezare de munte situată la distanţă  de Tisa , unde există un ansamblu folcloric maramureşean încîntător. Categoria „funcţionar public i-a revenit lui  Gheorghe  Opriş, de la primăria Slatina,  pentru meritul de a organiza Ziua Naţională a României pe malul drept al Tisei. Categoria „promotor”i-a revenit profesoarei de limba română Ileana Gandig din Bouţul Mic, pentru meritul de a-i atrage pe elevi întru Eminescu. La categoria „ocrotitor” a fost desemnat dr. Mihai Lumei, chirurg. „Ciocîrlia sufletului românesc i-a revenit prof. Nuţu Laurenţiu Pop, poet din Apşa de Mijloc. „Oglinda realităţii” i-a revenit prof. Ion Huzău, redactor şef la „Maramureşenii” pentru meritul de a rezista. „Mesagerul românismului” a fost desemnat  Sebastian Borca din Apşa de Jos, elev la Bucureşti, pentru meritul de a fi premiat la mai multe concursuri de interpretare vocală în România. „Steaua cîntecului românesc a primit-o Grupul „Apşa” din Apşa de Jos, condus de prof. Ileana Botoş, care, la Bucureşti,  a primit o diplomă din partea prim-ministrului României. „Sufletul românesc” l-a primit  Ion Borca, om de afaceri, sponsor al diverselor manifestări culturale, iar „Apărător al neamului,  a fost desemnat juristul Nuţu  Dan.

Dr. Mihai Dăncuş şi drd. Ioan Dorel Todea din stînga Tisei   i-au felicitat pe toţi şi i-sau acordat simbolic Diploma de cel mai bun  român d-lui Ion. M. Botoş asigurîndu-i pe cei prezenţi că românii din stînga Tisei vor fi mereu alături de fraţii lor din dreapta rîului.

Dr. Cornel Munteanu: „Sunt deosebit de încîntat, deosebit de mişcat  de frumoasele  acţiuni pe care le-aţi organizat azi . Cîteva minute bune, copiii aceştia pe care dvs. îi aveţi şi pe care i-aţi pregătit au reuşit să ne transmită nişte semnale sonore  încît noi am trăit pulsatoriu, astăzi. Cum spunea Noica, a trăi pulsatoriu înseamnă că ceva se mişcă unduios în noi.  Muzicalitatea  sau sonoritatea versurilor eminesciene prin glasul de copii ne-au transmis nişte mesaje interioare. S-a stabilit o relaţie a familială , intimă  între copiii aceia din faţa noastră şi noi spectatorii . Este foarte important ceea ce aţi făcut dvs. pentru că a rosti versul eminescian, a-l recita este şi rămîne  o formă obligatorie  de-al reciti pe Eminescu. Al doilea  motiv pentru care am fost mişcat astăzi este că am locuit împreună şi am trăit împreună întru Eminescu   şi cei de dincoace şi cei de dincolo de Tisa . Astăzi nu a fost spectacol . Astăzi a fost trăire în Eminescu, iar implicarea cadrelor didactice, a animatorilor organizaţiilor româneşti de aicea a arătat că  se poate lucra împreună şi se poate  copilări încă în Eminescu „.

A urmat un program  de cîntece, dansuri, ţâpurituri  şi strigături autentice din Maramureşul întreg şi din Oaş la care, alături de toţi  invitaţii şi-au dat concursul Maria Tripon, Ion Smicală, , Vasile Popan , Vasile Popovici şi două tinere soliste vocale de excepţie.

Florentin NĂSUI

Sursa: Graiul Maramuresului

 

Foto: Florentin NasuiFoto: Florentin NasuiFoto: Florentin NasuiFoto: Florentin NasuiFoto: Florentin Nasui


Share
Ultima actualizare Luni, 09 Februarie 2009 20:25