Mărţişorul din Biserica Albă Imprimare 3452 Afişări
Scris de Florentin Nasui   
Miercuri, 09 Martie 2011 11:00

Duminică, în a şaptea Babă a lunii Martie, am luat-o pe jos spre Ucraina, spre Biserica Albă, la a 12-a ediţie a „Mărţişorului”, marea sărbătoare a besermenilor dedicată femeii, adică acelei jumătăţi bune a omenirii.
În cele 45 de minute  străbătute din centrul Sighetului până în centrul Slatinei, am făcut lejer 45 de minute cu tot cu controlul din cele două puncte de trecere a frontierei de stat de la Sighet şi Solotvino (Slatina).
În cei 2 kilometri parcurşi, am trecut printr-un adevărat  război dintre iarnă şi primăvară, printr-un spectacol de ninsoare abundentă  şi vânt puternic, înghiţite de ploaie şi imediat de Soarele    victorios, acoperit din nou în clipa următoare , de norii cu lapoviţă, topită iar de astrul zilei şi tot aşa până după- amiază, când cel puţin în dreapta Tisei, cerul a rămas azur, iar besermenii, dar şi cei veniţi din localităţile învecinate au putut servi un cinci şi un şaşlâc bun , preparat pe la cele câteva tonete cu bunătăţi din curtea Centrului Multicultural din comuna românească Biserica Albă din Ucraina.

De fapt, din Maramureşul de dincolo de Tisa, unde duminică am asistat la un excepţional spectacol după spectacol, când ceteraşul local Nuţu Danci  a fost acompaniat într-un recital de excepţie de grupul vocal instrumental al ucrainenilor din stânga Tisei, din Rona de Sus „Ronişoara” (viori, acordeon, zongură dobă) , conduşi de Iura Grijac şi  susţinuţi  vocal de primarul  Ronei, Ioan Romaniuc. De strigat mândru ca în Maramureş  au strigat  şi ucrainenii din România şi românii din Ucraina. Toţi s-au încins la tropotita şi învârtita maramureşeană, cei mai cunoscuţi dansatori fiind nu numai cei din Slatina, din Ansamblul „Florile Tisei”, îndrumaţi de referentul raional Gheorghe Opriş, dar şi cei din Sighet ( soliştii vocali Nuţu Leordean şi  finii lui, Măriuca şi Gabriel Arba ) sau Negreşti- Oaş ( Maria Tripon) . Au mai jucat sau privit cu admiraţie seful Radei  raionului Rahău, dl  Nicola Berkela, primarul ucrainean din România, primarul Gheorghe  Berinde din Biserica Albă, primarul din Slatina Gheorghe Uhali, dar şi primarul  Vatrala, al comunei  ucrainene  Apşiţa , locuită în proporţie de 35 la sută de români, care trăiesc compact în satul Plăiuţ, un  pitoresc sat de munte, unde tradiţiile maramureşene au rămas intacte. Şi pe scena Centrului Multicultural, fetele din Plăiuţ au impresionat până la lacrimi.


Spectacolul maraton  al manifestării  „Mărţişorul  a debutat    cu un dans tematic desprins din legenda milenară a „Mărţişorului românesc, susţinut cu dezinvoltură şi drăgălăşenie de minunaţii copii de la grădiniţa din Biserica Albă. Nu au fost mai prejos nici  elevii Şcolii româneşti de gradul 1-3, conduse de prof. Mihai Clementev, care au cântat şi dansat tot ca în Maramureş.  Remarcabil efortul părinţilor , educatorilor, învăţătorilor şi profesorilor  besermeni de a transmite zestrea  culturală maramureşeană tinerelor generaţii. Cum zicea şi primarul  Gheorghe Berinde - care se mândreşte că Biblioteca  satului  are o secţie a Bibliotecii Judeţene „ Petre Dulfu” din Baia Mare, iar Centrul Multicultural adăposteşte într-o încăpere  un mini muzeu al satului maramureşean - toate familiile din Biserica Albă au cel puţin un costum popular maramureşean de băiat- fată sau bărbat- femeie, fie al lor, pe care-l poartă la Biserică sau marile sărbători, fie rămas de la bunici , părinţi sau nepoţi.
Alături de besermeni, pe scenă au urcat ansamblurile din localităţile româneşti din raionul Rahău (Apşa de Mijloc, Dobric, Plăiuţ) dar şi cei din Slatina, Sighet şi Bocicoi(Ucraina),  vestitul Ansamblul de Dansuri ucrainene  „Lisorub”, fiind viu aplaudat.


Pentru a transmite salutul lor, pe scenă au urcat şi oficialităţile pe care le-am enumerat deja,dar şi Dorel Todea,redactorul coordonator al postului de radio Sighet, foarte ascultat şi dincolo de Tisa,  Ioan Hotea, directorul Şcolii din Vadu Izei sau Ion M. Botoş, preşedintele Uniunii Regionale „Dacia” a românilor din Transcarpatia,  Alexandr Tomaşciuc, reprezentantul administraţiei raionale Rahău, dar şi reprezentanţii Radei Regionale Transcarpatia, Mihai Popovici şi  Mihai Bococi.
 „Mărţişorul”, a fost primul festival al creaţiei populare româneşti din Transcarpatia, începând cu anul 1990. Cum în luna Martie, a fost întotdeauna frig, organizatorii (primarii localităţilor româneşti din Transcarpatia )au decis ca acest festival itinerant să se desfăşoare în luna Mai, ca un festival al primăverii. Besermenii, însă, sub conducerea tânărului, dar străvechiului primar  Berinde, mereu îndrăgostit de nevastă şi cele 3 fiice, nu a vrut să lase Mărţişorul din mână  şi de 11 ani organizează cu directorul Şcolii şi cel al Centrului Multicultural această manifestare închinată celei mai iubite persoane din viaţa noastră: mama, femeia- regină.
Instructori ai copiilor din Biserica Albă  au fost Ion Alb, Nuţu Danci, Elena Kekenejdi şi Angela Moiş. Prezentările au fost făcute în limbile română şi ucraineană
Grădiniţa din Biserica Albă are 74 de copii  în 4 grupe şi 260 de elevi învaţă  la Şcoală  în clasele româneşti I-XI
 Când scriu aceste rânduri, ascult  muzica din spectacolul de după spectacol. Fascinant cum se îmbină muzica populară maramureşeană, strigăturile româneşti cu muzica tradiţională ucraineană, cu piesele de rezistenţă  Ivanko, Ivanku, Dobre veciu, pane sau Huţulka.
Maramureşean get-beget, de  douăzeci de ani scriu cu drag de românii de dincolo de Tisa, din Ucraina  dar şi de ucrainenii de dincoace de Tisa, din România.
Dar, numai acum, văzându-i şi auzindu-i împreună, ştiu de ce!  

Autor & Foto: Florentin Nasui

SURSA; Graiul.ro

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Share