Situaţia drumurilor din judeţul Maramureş este extrem de tristă, dar nu iese deloc din tiparul naţional. Dacă ne aplecăm îndeosebi asupra DJ-urilor (Drumuri Judeţene), putem constata cu uşurinţă că nu se fac investiţii masive, se mai peticeşte o groapă sau se vopseşte un parapet. Însă excepţia care întăreşte cele spuse mai sus este drumul judeţean Baia-Sprie - Cavnic - Budeşti - Bârsana, o investiţie ce ajunge către 30 milioane de euro.

Un proiect maramureşean cu o asemenea valoare, semnat în luna aprilie a acestui an, la Satu Mare, de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi CJ Maramureş, prevede reabilitarea mai multor porţiuni de drum judeţean pe ruta Baia-Sprie – Bârsana şi se dorea începerea lucrărilor chiar din această vară. Însă au apărut probleme la licitaţia de atribuire a lucrărilor, luându-se decizia descalificării celor două grupuri de firme participante, deoarece nu îndeplineau condiţiile contractuale avute la momentul depunerii ofertei. "Au fost  neconformităţi faţă de datele declarate la depunerea ofertei, iar legea nu permitea în aceste condiţii atribuirea lucrărilor", puncta la acel moment vicepreşedintele CJ Maramureş, Emil Marinescu. În momentul de faţă, proiectul se află în stadiul de procedură de atribuire a contractului de achiziţie publică.

• Cel mai lung "DJ" din Maramureş e şi cel mai "amărât"

Dacă ar fi să o luăm în ordinea lungimii, cel mai întins drum judeţean din Maramureş, DJ186 (Vadu Izei - Bârsana - Strâmtura - Rozavlea - Sălişte - Săcel), este şi cel mai "distrus". Zona Maramureşului cu cele mai multe bogăţii din punctul de vedere al tradiţiilor şi obiceiurilor locale, Valea Izei, are un drum de toată jena: şanţuri parcă veşnice pe margine, gropi, pământ şi moloz depozitate aiurea, lucrări nesemnalizate, şanţuri de scurgere înfundate de neglijenţa muncitorilor etc.
Dacă pe prima porţiune a DJ186 (Vadu Izei - Onceşti - Năneşti - Bârsana) carosabilul se prezintă acceptabil, între cele trei puncte de reper ale Văii Izei (Bârsana - Strâmtura - Rozavlea) asfaltul pare înlocuit cu un lut gălbui, umed, extrem de periculos, ce transformă carosabilul într-un minipatinoar. Locuitorii zonei sunt extrem de nemulţumiţi de felul în care muncitorii firmelor de construcţii îi tratează: "Se lucrează pe canalizarea asta de doi ani. Anu’ trecut s-o oprit că nu mai aveau bani, anu’ ăsta mai mult o stat decât o muncit. Aci, la mine, le-am spus zilele trecute că mă inundă dacă îmi astupă şanţul din faţa casei, făcut tot de ei. Ce au făcut? L-au umplut cu lut şi aşa l-au lăsat. Dacă vin ploile, toată apa îmi vine în casă. Nu îi interesează pe ei", spune Ileana, o localnică din Rozavlea.
"Dacă vine iarna peste noi, acuma, la cum arată drumu’ ăsta numai cu sania cred că oi ieşi. Mi-am luat o Dacia Logan nou-nouţă şi după două-trei luni deja încep să am probleme la bucşi. Nu se INVESTEŞTE nimic în drumuri. Doar se peticesc gropi, se trag linii albe şi se mai montează un semn de "interzis". Asta înseamnă drumuri bune?" spune un ţăran - agricultor din Săliştea de Sus. 

• 546 kilometri de linie albă

Şi în Sălişte şi Bogdan Vodă, tot pe DJ186, drumurile lasă de dorit.
De cealaltă parte, cei de la Consiliul Judeţean Maramureş se apără cu scuza crizei economice care le-a cam sărăcit bugetul. S-au făcut totuşi unele lucrări de întreţinere, nu foarte mari, însă atât cât să nu se distrugă chiar de tot o maşină ce trece pe unele DJ-uri. S-au montat table de semnalizare şi siguranţă a circulaţiei pe 12 drumuri judeţene şi s-au trasat peste 546 de kilometri de marcaje longitudinale. De asemenea, s-au mai amenajat circa 160 de treceri de pietoni, pe majoritatea drumurilor din reţeaua locală a Maramureşului, unde astfel de marcaje chiar erau necesare şi unde se traversa aiurea, fără a se respecta vreo regulă de circulaţie.

• Drumuri "invizibile" de Maramureş

S-a mai aplicat, de către cei de la CJ Maramureş, şi o serie de covoare bituminoase, unde chiar era nevoie, starea carosabilului fiind degradată. Astfel, la Suciu de Sus (pe DJ 171 - pe trei tronsoane) s-au asfaltat circa 7 kilometri. Pe DJ 171A (Suciu de Sus - Groşii Ţibleşului) s-a turnat un astfel de tratament pe o lungime de 6 kilometri. Şi la Băseşti s-a turnat asfalt, pe DJ 182D, însă doar pe 1,5 kilometri. Tot pe distanţe mici între unu şi doi kilometri s-au turnat şi la Bocicoiu Mare, Arieşu de Pădure, Ieud, Petrova, Bistra sau Fărcaşa. Covoarele acestea însă nu sunt considerate "investiţii în infrastructură", ci simple lucrări de întreţinere, menite să mai amâne pe o perioadă, scurtă, sperăm noi, o lucrare serioasă în zona în care se fac.
Dacă tot suntem la capitolul "seriozitate", am putea aminti şi cele două drumuri judeţene existente pe hărţile de pe pereţii Consiliului Judeţean, dar care în realitate fie nu există, fie sunt impracticabile. Aici putem aminti tronsonul din DJ 185 Bârsana - Petrova, unde "numa cu carăle, vara, dacă îi uscat, ori cu picioru’ după hribe se poate mere", cum spune badea Pătru din Petrova.
Un alt tronson impracticabil din DJ 185 este cel dintre Valea Vişeului şi Lunca la Tisa. Aceste două trasee se găsesc pe unele hărţi rutiere, fie mai vechi, fie făcute la repezeală, dar care nu coincid cu realitatea. Este recomandat să evitaţi aceste două tronsoane, deoarece sunt impracticabile. Mai există în Maramureş un "drum invizibil" - DJ 109U - ce ar trebui să facă legătura între Băiuţ şi Botiza, între Maramureşul Istoric şi Ţara Lăpuşului. "Investiţia e enormă şi nu avem bani. Drumul e sinuos, de munte şi necesită multe lucrări de amenajare, ziduri de sprijin, lucrări hidrotehnice etc.", afirmă unele surse din C.J. Maramureş, care însă nu exclud ca investiţia să "prindă" totuşi finanţare, dar pe termen mediu.

 Sursa: Glasul Maramuresului