Schimbarea solutiei de incalzire pentru Centrul de recuperare al persoanelor cu handicap de la Sighet a inflamat spiritele la nivel de judet. Exista suspiciuni ca o parte din bani se va topi in comisioane si campanii electorale.

Consilierul judetean Marinel Kovacs se plange ca in plenul Consiliului Judetean (CJ) le-a fost varat sub nas un proiect devenit dubios, prin lipsa de transparenta. E vorba de proiectul de modificare a indicatorilor tehnico-economici pentru obiectivul „Reparatii capitale la Centrul de recuperare si reabilitare a persoanelor adulte cu handicap – Sighetu Marmatiei”. Mai exact, de trecerea de la centrale pe lemne la centrale pe gaz. Scandalul a pornit din cauza ca in sedinta de comisie, Kovacs a cerut lamuriri, iar cei de la Directia de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului (DASPC) s-au ferit de explicatii. Curiozitatea lui Kovacs e argumentata de faptul ca proiectul a obtinut finantarea pe vremea cat era presedinte CJ, in concluzie, e si normal sa stie ce nu a mers bine.

Pentru Centrul de la Sighet se vrea cumpararea de centrale pe gaz, doar ca din banii de la Ministerul Muncii s-au cumparat acum doi ani doua centrale pe lemn, care n-au fost folosite. Deci s-au tocat degeaba 800 de milioane? „Problema e ca initial s-a dat o suma de bani, acum nu mai au bani, drept urmare, ei renunta la o parte din investitie, dar in acelasi timp solicita modificarea solutiei pentru incalzire, trecand pe gaz cu centralele noi. Iar cu centralele deja cumparate nu au ce face”, spune Kovacs. El se plange de lipsa de transparenta: „Nu mai fac blocul alimentar. Dar problema e ca nimeni nu stie cifre. Nu s-a spus nici ce inseamna investitia fata de vechea investitie, si nici ce inseamna centralele noi care se vor achizitiona. Nu ni s-a spus cat costa, si nici ce vor insemna utilitatile din punct de vedere al costurilor. Pentru ca e clar ca acelea se vor suporta de la bugetul CJ”. 

Lipsa de transparenta si incrancenarea cu care s-a dorit ca proiectul sa treaca rapid prin CJ da de banuit. Chiar si viteza cu care s-a primit ok-ul de la Bucuresti e dubioasa: „E cusuta cu ata alba. In 1 septembrie s-a cerut aviz de la Minister si in 10 zile s-a primit avizul. Dar eu nu cred ca Ministerul stie ca s-au cumparat centrale si ca acum acele centrale se pot da. Mie-mi vine foarte greu sa inteleg cum isi da acordul ministerul ca centralele acelea care s-au cumparat sa nu mai fie utilizate in proiect, si sa se mai cumpere alte centrale. Pentru ca-i clar: acum consuma alti bani, tot din proiect. Dar de fapt, nici n-au fost suficienti bani pentru a finaliza investitia”, spune Kovacs. El se plange ca: „Sunt extrem de incrancenati. Noua nu ne-a fost adus la comisie sa ne arate ca pe baza unui calcul care s-a facut, astea-s argumentele. Doamna director economic Griguta, cand am intrebat-o, nici n-a stiut sa-mi spuna ce fac cu centralele cumparate. A zis ca poate una o vor da la Ocna si cu una nu stiau ce sa faca. La Ocna Sugatag nu le pot da, pentru ca centrul de acolo e pregatit sa se inchida. Am cerut sa-mi spuna care-i substratul, pentru ca noi vom plati mai mult pentru gaz. Efectiv, n-am primit nicio explicatie”. 
Kovacs e de parere ca „problema se pune: ce inseamna eficienta, ce inseamna centrale pe lemn, si de a se afla daca acum se iau cele pe gaz, de la cine se iau, cu cat. Va fi licitatie. Dumnezeu stie ce aranjamente vor fi. Ideea ca e de vazut ce se intampla cu banul public”. Totusi, nu-i sigur ca va fi o licitatie, pentru ca in momentul in care am cerut si pozitia directorului DASPC, Nicolae Boitor a detaliat: „Daca exista intelegeri cu furnizorii de centrale? Eu am facut o selectie de oferte si am ales impreuna cu constructorul oferta care mi s-a parut cea mai buna si centralele cele mai competente. Firma e din Baia Mare. Pot sa arat, n-am nimic de ascuns. Eu nu vreau sa cumpar fier vechi, ca daca pun ceva acolo, pun sa fie de durata”. Cand s-a discutat despre aceasta poveste in plenul CJ, Mircea Man, presedintele CJ, a incercat sa puna punct discutiei actionand pe coarda sensibila a celor prezenti: „Daca la un centru cu probleme dumneavoastra vreti sa faceti economii, si nu siguranta celor care sunt acolo si nu confortul celor care sunt acolo, n-aveti decat sa votati impotriva”. Plenul a aprobat cu majoritate schimbarea solutiei tehnice, dar au ramas multe semne de intrebare. „Aici e de doua ori vorba de bani publici: acum din banii de proiect de la minister si pe viitor din banii ce se vor da de catre CJ pentru gaz, care-i mai scump decat combustibilul pe lemn. Pe urmatorii 5 sau 10 ani ce inseamna suma respectiva? Nu spun ca nu-s si aspecte de confort, dar toate trebuie luate in considerare”, a spus Kovacs. 

Neoficial, surse din interior arata cu degetul spre conducerea DASPC (directorul general si directorul economic), spunand ca fac jocurile politice, pe care le-au si aparat pana acum: „vor fi niste comisioane la sutele de milioane din achizitionarea de noi centrale, niste comisioane din care sa mai fie niste banuti pentru vreo campanie”. Pe masura ce apar date noi despre acest subiect, vom reveni.


Pozitia DASPC 
„In 2006 s-au achizitionat doua centrale pe lemne, urmand sa se puna inca 4 centrale care functionau acolo. S-a terminat lucrarea si la instalare s-a constatat ca cele doua care s-au cumparat nu fac fata cladirii intregi. Celelalte 4 n-aveau nici timbru si nu erau nici autorizate ISCIR. Costurile ne duceau undeva la 2500 de euro de una. Si avand in vedere ca acele centrale au aproape 7 ani vechime, ne-au spus ca mai mult de un an nu mai pot functiona. Spre surprinderea noastra, doua centrale pe lemne erau mai scumpe ca doua pe gaz. Si dintr-un calcul economic reiesea ca si incalzirea pe lemne ne costa foarte mult. Si atunci am decis sa facem o cerere la Bucuresti sa schimbam solutia, pe gaz. Daca se stia ca exista cumparate doua centrale? Totul se stie la Bucuresti. Toate platile se fac de acolo. Pe acest proiect era prevazut sa se mai faca o cladire noua. Acea cladire n-a fost aprobata de Bucuresti cand s-a inceput in 2006. Dar reabilitarea cladirii de acum s-a facut conform proiectului. Iar acum am ramas fara sala de mese acolo. Bucataria e la subsol, improprie si nu se poate acredita. Deci noi trebuie sa facem acum alt proiect, sa cerem finantare sa facem sala de mese si bucatarie. Nu din banii astia” – Nicolae Boitor, director general DASPC.

Autor: Mircea Crisan

Sursa: Gazeta de Maramures