În baza cererii şi a documentelor depuse de Biserica Ortodoxă Română, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a decis ca Palatul Culturii din Sighetu-Marmaţiei să treacă în proprietatea acesteia, decizie care a nemulţumit cetăţenii municipiului, clădirea cu pricina fiind construită din banii adunaţi cu trudă de populaţia oraşului, pentru a fi lăcaş de cultură urmaşilor şi “urmaşilor urmaşilor lor”, indiferent de confesiunea religioasă sau originea etnică. 

În urma primirii actului oficial, Consiliul Local Sighet a organizat vineri o şedinţă extraordinară pentru a veni în întâmpinarea solicitării cetăţenilor în găsirea unei modalităţi legale, prin care decizia ANRP să fie atacată în contencios administrativ, iar palatul să rămână lăcaş de cultură.

Comisia de cultură a iniţiat o şedinţă extraordinară a CL

Vestea că Palatul Culturii va fi retrocedată Bisericii Ortodoxe Române a înfierbântat spiritele cetăţenilor municipiului care, indiferent de confesiune, s-au adresat Consiliului Local pentru ca validitatea deciziei ANRP să fie verificată, au deschis liste de semnături, s-au adresat presei şi reprezentanţilor judeţului din Parlamentul României.

 Au făcut tot ce le era cu putinţă ca, pe cale legală şi paşnică, să se revină asupra unei decizii considerată ilegală şi mai ales imorală. Ca primă măsură, în luna februarie, comisia de cultură lărgită a Consiliului Local Sighet a ţinut o şedinţă la care au participat oameni de cultură, reprezentanţi ai mass-media şi cetăţeni ai municipiului. Atunci, preşedintele comisiei, Ioan Tivadar, a promis că, în momentul în care administraţia locală primeşte un act oficial, va aduce cazul în faţa Consiliului Local pentru a decide asupra măsurilor care pot fi luate în limita legii, ceea ce s-a şi întâmplat vineri, 19 iunie, în cadrul unei şedinţe extraordinare, la care a fost prezent şi deputatul Ştefan Bereş, sighetean de origine şi fost viceprimar.

Decizia ANRP poate fi atacată în mai multe puncte

Având în vedere că printre consilierii locali se află şi doi avocaţi, discuţiile au demarat în spiritul şi litera legii: Magdalena Sebestyen a remarcat că legea prevede retrocedarea imobilelor preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, perioadă în care Palatul Culturii a aparţinut Statului Român şi ca atare nu poate fi vorba de o preluare abuzivă, situaţia neîncadrându-se în termenii articolelor legii. De asemenea, donaţia făcută în 1938 a fost revocată în 1949, deoarece clădirea nu a mai fost folosită de episcopie după cel de-al Doilea Război Mondial, ea mutându-se între timp în Baia Mare. Opinia consilierului avocat Magdalena Sebestyen a fost întărită şi de colega ei, avocata Anişoara Iulia Mihali şi mai apoi de Echim Vancea, directorul Bibliotecii Municipale “Laurenţiu Ulici” şi Vasile Muste, directorul Casei de Cultură, instituţii găzduite de Palatul Culturii, cei doi oferind şi un scurt istoric al clădirii.

Consilierul Gheorghe Rus a încercat să atragă discuţia pe plan emoţional

După distanţarea profesională şi la obiect a celor două avocate, consilierii s-au întrecut pe sine în încercarea de a-şi impune punctul de vedere: unii au propus amânarea discuţiei (sau, mai pe româneşte, îngroparea ei), cu toate că şedinţa a avut un caracter excepţional, prin faptul că data limită de depunere a unei contestaţii este 9 iulie. Alţii au încercat să arunce “mâţa moartă” în curtea primăriei care, în opinia lor, ar fi trebuit să intervină demult, cu toate că ştiau bine că primăria nu putea lua nicio măsură fără acte oficiale. Unii consilieri s-au arătat picaţi din cer, declarând că aud pentru prima oară de situaţia Palatului Culturii, cu toate că presa audiovizuală şi virtuală din ultimele cinci luni a fost plină de articole privind cazul în speţă, iar populaţia oraşului o comentează cu vehemenţă. Şi vehementă a fost şi intervenţia consilierului Gheorghe Rus care, după ce a atacat consilierii că şi-au “permis să convoace o şedinţă extraordinară” şi a luat la rost directorii celor două instituţii de cultură că au apărat interesele cetăţenilor, a încercat să atragă discuţia pe teren emoţional, aducând în atenţie cererile depuse de alte confesiuni religioase decât cea ortodoxă, cu toate că în cazurile amintite este vorba de construcţii efectuate din fonduri proprii, iar situaţia lor juridică e clară, pe când Palatul Culturii s-a construit din chetă publică, din banii obştii. După ce consilierul Rus a fost pus la punct de colegi şi de deputatul Ştefan Bereş, care au subliniat că nu e vorba de un atac asupra Bisericii Orotdoxe, cum încerca consilierul să insinueze, ci e vorba de o datorie faţă de cetăţenii oraşului să analizeze legalitatea deciziei ANRP, indiferent dacă este vorba de o Biserică sau alta. Până la urmă, s-a trecut la vot şi, cu trei abţineri, Consiliul Local Sighet a hotărât angajarea unui avocat independent care să se ocupe de atacarea deciziei ANRP în contencios. Urmează să vedem cât de pragmatică va fi administraţia locală în ducerea la bun sfârşit a HCL şi în încadrarea în perioada legală de contestare.

Sursa: Informatia Zilei