Primul document de după anexarea Sighetului la Ungaria şi intrarea trupelor de ocupaţie (5 septembrie 1940) privind date asupra numărului evreilor din Maramureş şi Sighetu-Marmaţiei.

Este vorba de aşa-numita „chemare” („Felhivás”), de fapt un decret antisemit emis de subprefectul Maramureşului, dr. Ajtay Gábor, la 8 iulie 1941, afişat pe străzile oraşului şi în întreg judeţul. În ele se semnalează prezenţa la Sighet a „peste 10.000 de evrei”, la o populaţie de 27.270 de locuitori. Cifra avansată de dr. Ajtay Gábor era aproximativă şi se potrivea cu datele recensământului din primăvara celuiaşi an, respectiv 10.523 ("Recensământul din 1941 - Transilvania", Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002; pagina. 258, semnat de Traian Rotariu, Maria Semeniuc şi Mezei Elemér). În fapt, numărul evreilor era de 12.298, cifră confirmată şi de evidenţele Bisericilor romnao-catolică şi reformată, de documentele comunităţii evreieşti precum şi de listele privind chiriile, impozitele şi taxele plătite de evrei.

În decretul semnat la 8 iulie 1941 de subprefectul judeţului Maramureş, dr. Ajtay Gábor, scria:

"Legea nr. 12/1939, privind limitarea rolului evreilor în viaţa economică şi socială, măsurile care trebuie luate pentru aplicarea acestei legi şi al celei de-al treilea legi anti-semite - în curs de elaborare - care se ocupă şi va continua să se ocupe ca evreii din ţară să renunţe la statutul comunal şi economic în favoarea maghiarilor, aşa cum au făcut-o şi în ceea ce priveşte serviciile de stat. În judetul Maramures, unde, pe lânga alte lucruri, legile anti-evreiesti urmează a fi aplicate, evidenţa persoanelor dovedeşte prezenţa a 45.000 evrei care - fie ei, fie părinţii lor - s-au strecurat din Galiţia, Bucovina şi Polonia. Doar în Sighetu Marmaţiei traiesc mai bine de 10.000 de asemenea evrei. Aplicarea strictă a legilor anti-everieşti, care va începe de curând, va periclita baza economică a evreilor locali. Având în vedere că o mare parte a Galiţiei este ocupată de armata ungară, urgentez ca evreii din judeţ, mai ales cei care ar dori remutarea în Galiţia, să înainteze formele legale la autorităţile desemnate în acest scop: Primăria oraşului Sighet sau cei desemnaţi de aceasta, precum şi autorităţile rurale. Pentru cei interesaţi, vreau să subliniez ideea că relocarea va fi organizată şi dusă la bun sfârşit centralizat, aceasta fiind posibilă datorită faptului că marea parte a populaţiei din teritoriile anexate fie că s-au retras împreuna cu ruşii, fie că au fost exilaţi de către aceştia. Aşa că nu se anticipează dificultăţi în relocarea evreilor. Însuşi bunăstarea evreilor cere să se pună capăt a statutului incert în acest judeţ, prin renunţarea la el şi începerea unei vieţi noi pe teritoriul Galiţiei cu ajutorul autorităţilor”. (traducere liberă).

AUTOR: Ioan J Popescu

Nota: Material scris in exclusivitate pentru SIGHET ONLINE