Spectacol inedit: Einuiea - Cabinetul figurilor de ceara | 1649 Afişări |
Scris de Sighet Online |
Marţi, 07 Aprilie 2009 10:17 |
Primavara a venit cu un nou proiect din ciclul Secante - celuloid, portative si masti, care - surprinzator - nu incearca sa va scoata din case ci dimpotriva, va provoaca la inca o aventura alb-negru in camera clar-obscura a salii de proiectie/concert/teatru. Asadar, spectacolul cu Das Wachsfigurenkabinett, va asteapta! Cabinetul figurilor de ceară – trei povestiri fantastice în imagini mişcate, cu acompaniament live şi decupaje literare Proiecţia filmului Das Wachsfigurenkabinett (Germania, 1924), regia Paul Leni Muzica originală: ansamblul Einuiea şi Claudiu Lobonţ Interpreţi: ansamblul Einuiea: Călin Torsan – flaute drept sopran, clarinet, trompetă Silviu Fologea – chitară electroacustică George Turliu – saz, kazoo, voce Juan-Carlos Negretti – darbuka, bongos, percuţii Olivia Iancu, Claudiu Lobonţ – chitară Crenguţa Hariton – actriţă (Teatrul Nottara) Inserturi narative din romanul Harun şi Marea de Poveşti de Salman Rushdie şi din scenariul filmului Ivan cel Groaznic de Serghei Eisenstein Concept: Radu Rădescu Spectacolul propune publicului contemporan recuperarea unei creaţii de referinţă din aria expresionismul cinematografic – Cabinetul figurilor de ceară. Provocarea adresată spectatorului de azi, ale cărui reflexe senzitive sunt iremediabil condiţionate prin noţiunile de culoare şi sunet asociate vizionării unei pelicule, constă în apelul la o soluţie de percepţie stratificată. Filmului mut, în alb-negru, i se suprapun acompaniamentul muzical live şi inserturile literare extrase din lucrările lui Salman Rushdie şi Serghei Eisenstein. Cum acţiunea filmului se petrece într-un muzeu al figurilor de ceară, iar personajele principale ale celor trei scheciuri din structura sa sunt şeicul Harun-al-Raşid (din 1001 de nopţi), ţarul Ivan cel Groaznic şi enigmaticul Jack Spintecătorul, muzica originală compusă pentru acest film este inspirată cu preponderenţă din (sau conţine prelucrări şi aranjamente după) surse tradiţionale de origine persană şi rusă. Aflându-se la cel de-al patrulea proiect de gen (după Nosferatu, Faust şi Prăbuşirea casei Usher), muzicienii au căutat de această dată o rezolvare diferită din punct de vedere conceptual, construind o veritabilă coloană sonoră a filmului. Episoadele narative sunt tratate distinct ca atmosferă (primul – în cheie comică, cel de-al doilea – în cheie dramatică, iar ultimul – în cheie onirică), dar îşi păstrează coerenţa prin recurenţa temelor muzicale. Pasajele literare sunt astfel alese încât să ofere componentelor de imagine şi sunet un contrapunct intertextual şi un echilibru de fuziune. Romanul Harun şi Marea de Poveşti al lui Salman Rushdie transpune în prezent poveştile din 1001 de nopţi, amestecând asemenea unui puzzle parfumul de epocă şi referinţele culturale moderne. În plus, pentru a accentua nota de umor, unele replici ale intertitlurilor au fost adaptate liber după retorica celebrului personaj Rică Venturiano din Noaptea furtunoasă a lui Caragiale. Regizorul Serghei Eisenstein cunoştea cu siguranţă opera lui Paul Leni în momentul în care, după 20 de ani de la premiera filmului german, a definitivat scenariul pentru epopeea sa în două părţi, Ivan cel Groaznic. Chiar dacă arhitectural şi stilistic cele două pelicule nu se aseamănă, la nivelul viziunii istorice şi al tehnicilor narative, între cele două scripturi pot fi detectate surprinzătoare similitudini. În ansamblu, acest proiect sincretic se doreşte a fi o abordare novatoare, proaspătă şi inedită, situată în zona interferenţelor şi simbiozelor culturale. Sursa: Trupa Einuiea
|
Ultima actualizare Marţi, 07 Aprilie 2009 10:24 |