Întâmplător, pentru Sighetu Marmaţiei luna februarie este marcată de două evenimente care au marcat devenirea localităţii. Cu 657 de ani în urmă, la 18 februarie 1352, regele Ludovic I al Ungariei extindea şi asupra Sighetului privilegiile orăşeneşti acordate în anul 1329 de către regele Carol Robert de Anjou celor partu aşezări de "oaspeţi regali" din Maramureş - respectiv Visk, Hust, Teceu şi Câmpulung la Tisa - printr-o diplomă a cărei copie datată 1697 se află la Conventul Mănăştur din Cluj. Tot în februarie, mai exact în data de 16 februarie 1968, Marea Adunare Naţională vota în unanimitate Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, prin care, după ce la 6 septembrie 1950 şi-a pierdut statutul de capitală a judeţului pe care l-a avut din sec. al XIV-lea, oraşul Sighet devine legal parte a judeţului Maramureş cu reşedinţa la Baia Mare (nr. 24 pe lista de la Art. 9.), şi preia comunele Vadu Izei cu satul Valea Porcului (rebotezată ulterior mai elegant Valea Stejarului) şi Sarasău. Aceeaşi lege declara Sighetul municipiu (nr. 43 pe lista de la Art. 10) şi îi redă numele de Sighetu Marmaţiei sub care fusese cunoscut secole de-a rândul.

Ioan J Popescu, Informatia Zilei