Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a efectuat o serie de cercetari arheologice in fosta colonie de munca de la Periprava Imprimare 750 Afişări
Marţi, 31 Iulie 2018 09:07

În cursul anilor 2013 și 2015-2018, IICCMER a organizat și desfăşurat cinci campanii de cercetări arheologice în perimetrul cimitirului lipovenesc din Periprava. La prima campanie din 2013 nu a fost sesizat Parchetul Militar, astfel că instituțiile abilitate (Procuratura, Poliția, Medicina Legală) nu au fost implicate, acțiunea fiind mai curând una de sondare și nu de cercetare și recuperare a osemintelor. În acest loc, în perioada anilor 1959-1964, au fost înhumaţi un mare număr de deţinuţi politici decedați în colonia de muncă de la Periprava. Zona din cadrul cimitirului unde se află mormintele deţinuţilor a fost stabilită pe baza informaţiilor obţinute de la localnicii mai în vârstă ai satului, precum şi de la câțiva foşti angajaţi ai coloniei penitenciare. La suprafaţa solului nu au fost puse niciodată semne distinctive care să indice prezenţa acestor morminte. În campania de cercetări arheologice recent încheiată au fost practicate două unităţi de săpătură (S.13 = 23,50 x 3,00 m și S.14 = 8,50 x 5,00 m) care au cuprins o suprafaţă însumată de 113 metri pătraţi, în acestea fiind identificate şi cercetate un număr de 11 morminte. În cele cinci campanii de săpături au fost executate 14 secţiuni arheologice, în cadrul cărora au fost descoperite 44 de morminte. Dintre acestea, un număr de 41 de morminte, prin caracteristicile de înhumare, sunt considerate că aparțin unor deținuți. Trei dintre morminte, care nu erau marcate la suprafața solului, aparțin însă unor localnici decedați în ultimele decenii, despre care se cunoaște că s-au sinucis și au fost îngropați în necropola deținuților. Dintre mormintele deținuților au fost extrase și recuperate osemintele a 40 de persoane, la unul din sicriele descoperite (M.37/2018) constatându-se că acesta avea avea capacul deranjat și scheletul lipsă. Această situație se explică prin faptul că familia defunctului a avut posibilitatea să cunoască locul precis al mormântului, să-l deshumeze și să-i recupereze osemintele.

Conform informaţiilor documentare existente precum şi din mărturiile multor foști deţinuţi politici care au fost internaţi în colonia penitenciară de la Periprava, rezultă că decesele din acest lagăr de muncă forţată au fost cauzate de înfometare și frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidentele intervenite pe fondul condiţiilor de muncă istovitoare şi de regimul de detenţie pe care mulţi l-au îndurat în lagărele şi închisorile unde au fost încarceraţi anterior. Unii dintre deţinuţi au fost ucişi şi prin împuşcare, mai ales în cursul unor tentative de evadare. Toate acestea au fost potenţate de condiţiile de viaţă existente în Deltă şi de comportamentul abuziv şi violent al personalului coloniei. În perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă, din documentele oficiale rezultă că la Periprava au murit cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun.

Majoritatea defuncţilor au fost depuşi la înmormântare dezbrăcați, în sicrie confecţionate din lemn sau, în unele cazuri, au fost înfășurați în rogojini de stuf și legați cu sârmă. Starea generală de conservare a scheletelor era una mai mult precară, asupra celor mai multe nefiind descoperite obiecte de inventar funerar. Există însă și câteva cazuri la care au fost descoperite câteva accesorii vestimentare, de regulă nasturi, lucru care presupune că trupurile acelor defuncți au posedat anumite obiecte de îmbrăcăminte la momentul înhumării.

Pentru cele nouă scheletele de deținuți care au fost dezvelite și recuperate în cursul recentei campanii arheologice s-a urmat procedura legală, specifică în astfel de cazuri. Osemintele defuncților au fost demontate și recuperate în prezenţa unui medic legist, fiind împachetate și transportate la Serviciul de Medicină Legală din cadrul Spitalului Județean Tulcea. După examinarea medico-legală, acestea vor fi transferate pentru analize specializate la Institutul Naţional de Medicină Legală Mina Minovici din Bucureşti, unde se realizează și testele pentru stabilirea ADN-ului persoanelor decedate. Acest demers urmărește identificarea morților prin verificarea și compararea ADN-ului obținut din resturile scheletice ale acestora cu cel al rudelor și urmașilor în viață ai victimelor.

Sursa - www.iiccr.ro


Share