Romanul “Sindromul de panica in Orasul Luminilor” de Matei Visniec se lanseaza luni, 4 mai, la ora 18.00. Evenimentul va avea loc la Libraria Carturesti-Muzeul Taranului Roman si, alaturi de autor, vor prezenta Alex Stefanescu, Cosmin Ciotlos si Daniel Cristea-Enache.

Dupa succesul repurtat de reeditarea romanului “Cafeneaua Pas-Parol”, Matei Visniec revine in proza cu un nou roman. De data aceasta, centrul lumii se muta la cafeneaua Saint-Médard – o agora a literelor, un turn Babel contemporan, in jurul caruia graviteaza doar autori si personaje. Un intreg univers patronat de un editor francez fara editura, domnul Cambreleng, care, excedat de lectura manuscriselor primite, de sutele de pagini de cuvinte scrise de autori avizi de glorie literara, intr-o lume in care domnesc imaginea si sunetul, decreteaza moartea cuvintelor. Acum, principala lui pasiune este colectionarea cartilor moarte, care umplu librariile devenite abatoare, din cauza cititorilor orbi si surzi la suferinta si plansul cartilor necitite. Intr-un Paris asediat de personalitatile care l-au locuit si de o istorie glorioasa, se deruleaza numeroase intamplari neobisnuite, invizibile unui ochi neexersat: un poem cucereste planeta, o pisica tine un jurnal, o poveste de dragoste scapa de sub control, visele evadeaza in realitate si toti locuitorii devin, fara voia lor, personaje. “Sindromul de panica in Orasul Luminilor” este o distopie vie, care tocmai se consuma sub pana unui scriitor ratat, devenit personajul principal al acestui roman total.

Matei Visniec s-a nascut pe 29 ianuarie 1956 in Bucovina, la Radauti, oras fabulos taiat in doua (cu tot cu cimitir) de o cale ferata care reprezinta pentru autor axa de simetrie a universului. Orasul este descris pe larg in precedentul roman publicat de Matei Visniec la Cartea Romaneasca si intitulat “Cafeneaua Pas-Parol”. Mama, Minodora, a fost educatoare, tatal, Ioan, a fost functionar. A debutat cu poezie in clasa a patra cand a versificat o fabula de La Fontaine. Ulterior, a descoperit in literatura un spatiu de libertate si s-a hranit cu pagini de Kafka, Dostoievski, Camus, Hemingway, Oscar Wilde, Nichita Stanescu si multi alti scriitori nealterati de realismul socialist. Se duce la Bucuresti ca sa studieze filozofia, dar este aspirat de literatura si devine foarte activ in sanul generatiei ’80, fiind membru al Cenaclului de Luni. Crede in rezistenta culturala si in capacitatea literaturii de a demola totalitarismul, prostia si rautatea. Crede mai cu seama ca teatrul si poezia pot denunta atat manipularea prin „marile idei”, cat si spalarea creierelor prin discursurile ideologice. Inainte de 1987 se afirma in Romania prin poezia sa epurata, lucida, scrisa cu avid (”Corabia”). Incepand din 1977 scrie piese de teatru care circula masiv in mediul literar, dar care sunt interzise pe scenele profesioniste. Proza sa ramane insa una de sertar, precum romanul “Cafeneaua Pas-Parol” scris in anii 1982-1983 si publicat abia dupa caderea lui Ceausescu. In septembrie 1987 paraseste Romania, ajunge la Paris si se duce de la Gare de l’Est direct in cartierul Montparnasse ca sa bea o cafea in cafeneaua La Rotonde (unde fantoma lui Sartre fumeaza inca tigara de la tigara). In zilele urmatoare cere azil politic, incepe sa scrie in limba franceza si devine jurnalist mai intai la BBC si apoi la Radio France Internationale. Primeste cetatenia franceza in 1993 si editeaza peste 20 de piese la Actes Sud-Papier, L’Harmattan, Lansman, Crater, Espace d’un Instant. Intr-un fel sau altul, numele sau a figurat pe afise teatrale in peste 30 de tari.

Autor: Cristina Mitrea

Sursa: 4arte.ro