În acelaşi timp, după anul 150 d.Cr., în regiune au apărut primele neamuri germanice migratoare, adică cele ale astingilor vandali, victovalilor şi lacringilor taifalici, care s-au amestecat (probabil paşnic) cu dacii de aici. Acestora le-a urmat un grup al iazigilor de origine iraniană, apoi la mijlocul secolului III d.Cr. un nou val germanic - cel al gepizilor, iar în veacul al IV-lea regiunea a fost pustiită de huni, de acum înainte dacii ieşind din istorie.

Ca moştenire de la daci ne-au rămas carul cu patru roţi de lemn cu opt spiţe, opincile, şi multe alte elemente de cultură materială sau spirituală, precum ceramica de Săcel (tehnica lustruirii cu piatra, elementele decorative şi forma vaselor-tipic dacice, cuptorul fiind de factură romană) sau arborele vieţii de pe porţile maramureşene, în varianta traco-dacică (brad stilizat).
Înainte de a prezenta lista descoperirilor de factură celtică, dacică sau daco-romană, de pe cuprinsul zonei studiate, amintim că sudul actualului judeţ Maramureş înfiinţat în 1968, despărţit de regiunea de care ne ocupăm prin lanţul muntos vulcanic, a fost o zonă intens locuită în antichitate, perioadă în care au avut loc cu certitudine schimburi comerciale şi de populaţie.

Astfel, la sud de munţi, s-au făcut descoperiri numismatice la Mireşu Mare (aproape 1.000 de piese dacice emise în acel loc), Tulgheş (103 piese dacice emise în acel loc şi o tetradrahmă de la Alexandru cel Mare), Remetea Chioarului (monede dacice), Baia Mare (piese romane din secolele II-III d.Cr.), Oarţa de Sus (301 denari romani imperiali bătuţi în perioada ce începe de la Nero şi se sfârşeşte la Marcus Aurelius), alte monede imperiale romane fiind descoperite la Băseşti, Coroieni, Ulmeni şi Vad-Copalnic Mănăştur.

Aşezări antice au fost identificate şi cercetate parţial în sudul judeţului în punctele Bicaz-Oarză (sec. II-I a.Cr.), Oarţa de Sus-Măgura (sec. I a.Cr.-I d.Cr.), Recea-Ciurgău (sec. I-IV d.Cr.), Bicaz-Corbuţu (sec. II-IV), Ardusat-Sub Pădure (sec. III-IV), Mesteacăn-La Parhon (sec. III-IV), Săsar-Dâmbul Morii (sec. IV), Seini-Berenaş (sec. IV), Corni, Ciuta, Ciolt, Rohia şi Baia Mare.

La limita dintre judeţele Satu Mare şi Maramureş, la Medieşu Aurit, au fost descoperite o tetradrahmă de la Seleucus I al Babilonului (312-280 a.Cr.), o piesă dacică de tip Pink, un tezaur compus din circa 1.000 de piese dacice emise în acest loc în secolele III-II a.Cr., precum şi monede romane. Marea aşezare daco-romană de la Medieşu Aurit a fost locuită în secolele I-IV d.Cr, fiind un puternic centru de producere a ceramicii (au fost descoperite 13 cuptoare pentru ars vasele de lut) care a ajuns apoi prin schimburi comerciale în multe dintre aşezările din Maramureş (cum ar fi cea de la Călineşti-Rogoaze).

Şi în actualul judeţ Satu Mare, zonă cu care anticii locuitori ai Maramureşului au interferat, au fost efectuate o serie de descoperiri din această perioadă.

Aşezări au fost descoperite la Acâş (sec. III a.Cr.-III d.Cr.), Pişcolţ (sec. III a.Cr.- IV d.Cr., cu influenţe sarmatice), Căpleni (cu urme celtice, sec. II a.Cr.), Lazuri (sec. I a.Cr.- IV d.Cr., mare aşezare şi centru de ceramică), Berveni (sec. I-IV, cu urme gepidice), Culciu Mic (sec. II-IV), Satu Mare (cuptoare de ceramică, sec. II-IV) etc, iar tezaure monetare republicane romane şi piese dacice de tipul Filip II au fost recuperate din mai multe puncte ale judeţului Satu Mare.

Autor: Teofil Ivanciuc 

Sfarsitul partii a doua. Cititi AICI si partea I a articolului.

In curand va urma partea a III-a a articolului