Tony Judt este un bun cunoscător al realităților românești. Însă este un euro-sceptic convins, un democrat exportator de politically corect și un drămuitor al  sfanților risipiți pe  curățarea apelor poluate și a solului contaminat, investiții tare prohibitive pentru companiile străine care ar prezenta oarece interes pentru sărăcuța, murdărica și emotiva Românie (În cartea Tony Judt- <România la fundul grămezii>, Polirom, 2002, pag. 90-91, conform articolului <Un pic altfel> al D-lui Mircea Iorgulescu).

Cum este de fapt analiza Dânsului publicată în The New York Review of Book ? Credem de fapt că este destul de elocventă, sintetică și clară, chiar fără menajamente. Situându-ne acolo unde suntem de fapt (nu numai conform statisticilor, ci și realității), Ceea ce deranjează în realitate este mai mult titlul: România la fundul grămezii, dar care trebuie să fie traducerea nu tocmai fidelă a unei expresii britanice mai degrabă și nu americane semnificând oarecum altceva.

Deci nu avem de ce să ne enervăm datorită articolului. Autorul îi spune interlocutorului Domniei Sale din România: Eram după o operație la gât și practic câteva săptămâni am fost practic mut. Dar am să-ți trimit un articol despre România scris între timp care va apare în The New York Review of Book. Evident, tot ce scriu acolo reprezintă ideile mele pe care nu e necesar să le împărtășești.

Articolul nu a apărut într-un moment proprice, căci Adrian Năstase (nu e vorba de vestitul tenismen) urma să efectueze o vizită în SUA. De aceea, articolul a fost disecat din plin de jurnalismul de toate tipurile românesc. Ori din discuțiile Dlui Mihăieș cu Domnul Alexander Star, redactor la Lingua Franca, la îngrijorări a primit răspunsul următor: Dacă pe vremea administrației Clinton s-ar putea să fi existat vreo trei înalți funcționari care citeau revista lui Bob Silvers, The New York Review of Book, te asigur că astăzi nimeni din preajma lui Bush nu-și pierde vremea răsfoind publicații de înalt nivel intelectual pag. 27, lucrarea citată.

Deci nu existau motive de îngrijorare. Iar titlul din engleză poate semnifică ceva gen la fundul sacului (adică de posibilități epuizate) ? Cine știe de fapt ?

Atunci România de ce a fost primită de fapt în NATO și în Uniunea Europeană ? Deoarece și aici hic sunt leones, conform cărții sus-menționate. Adică nu suntem ai Armatei a XIV-a, ci ai Legiunii XIII Gemina sau a unei alte Legiuni cu stindard Leu. De aceea atăția Leo, Leonard, Leontin pe plaiurile noastre. De aceea creștem zimbrii, să exersăm salturi ! Dar nu în bătălia pe apucat conserve, ci salturi reale. Hic sunt leones !

Scris astăzi pro-bono douăzecișișapte ianuarie 2022 an curgătoriu, trimis pro-bono pentru sighet-online. 

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet