Autorul se ridică adesea de la masă fără să spună un elementar "köszönöm", ca şi când ar fi normal să fie servit. Iar la intrarea în bucătărie, adesea nu rosteşte bine-cuvinciosul "jo napot kivanok". (transliterare aleatoare în stilul neglijent al autorului). Iar la sfârşitul mesei, tot el să-şi răspundă singur cu "Szívesen", ca dovadă de politeţe şi respect pentru Doamna. Toate acestea i s-au reproşat. Precum şi faptul că nu aduce dovezi incontestabile ale continuităţii neclintite pe aceste meleaguri (căci refuză munca în ţări vestice, unde ar fi de lucru, pentru că el crede că ar putea fi persuadat să se transforme în sefard). Această atitudine complet nihilistă e total dezavuată, autorul încăpăţânându-se în a scrie literatură eclectică complet neînţeleasă şi articole on-line pro-bono. I se cere ultimativ să facă dovada incontestabilei continuităţi daco-române. Şi să nu se mai plângă de descălecătorii maghiari, care stau cuminţei la ei în Pannonia şi nu ne ocăresc. Am văzut câteva posibile corespondenţe cu localităţi antice în articolul precedent, partea a V prim.

Să vedem şi cu oiconimele medievale reclădite ca fortificaţii de către Iustinian şi amintite de Procopius: Să le enumerăm: castelul Zernes (Dierna), fortăreaţa Theodora (Drobeta) în colţul de S-V al castrului lui Traian, se fortifică locul de trecere de la Celei-Sucidava (centru de producere a amforelor, pe care se inscripţionează cu vopsea roşie monograme creştine şi centru de producere şi desfacere ale opaiţelor de lut, unele cu simboluri creştine), fortăreaţa Daphne de la vărsarea Argeşului (D, etc-IR I, pag. 661-665), iar unii identifică cetatea Turris cedată anţilor se pare fie cu Turnu Măgurele, fie cu turnul de apărare de la Bărboşi, datat sec. IV-VI e.n..

Pentru Zernes suspectăm omonimic Zărneşti Braşov (dacă asta înseamnă continuitate: să te duci de la pescuit în Dunăre, la vânătoare pe creste de Pietre ale Crailor ?) ori Zănou Caraş-Severin ? Oricum, zărneştenii sunt apropiaţi de făgărăşeni, care depindeau de Muntenia. O Theodora nu regăsim, dar există o Toderiţa tot în Braşov. Iar pentru Turris, ar exista o Tărlungeni în acelaşi judeţ. Ne chinuim să vedem şi de Daphne... Să se fi reconvertit într-un oiconim gen Davideni Neamţ ori Davideşti Argeş ? Neclare şi incerte. Ne gândim de asemenea la Doftana Prahova, ori am putea şi la o traducere gen laurul, dar unde am regăsi-o ? Poate sub forma Loerdeni Argeş ? Pentru Durostor ar fi şi Driştie în Caraş-Severin, dar şi cartier Dristor în arealul capitalei.

Toate acestea sunt mai mult ipoteze.

Scris probono în doisprezece noiembrie 2021, pentru sighet-online.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet