Claudius Aeliani Partea a 36-a: De natura animalium: 17.14. Imprimare 217 Afişări
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 22 Noiembrie 2021 18:40

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n. A scris lucări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)… Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Text:  Claudius Aeliani în latină, engleză şi română

Latină Liber Decimus Septimus, 17.14: Eudoxus ait, cui ego hac in re fidem non habeo, alios non prohibeo, se cum Herculis columnas superasset, aves quasdam in stagnis seu lacubus vidisse, bubus majores. Hoc etsi mihi, ut dixi, non verisimile est; quod audivi, tamen omittere nolui.>. (preluat de pe site-ul educaţional al Univ. din Chicago).

Engleză 17.14: < For my part I do not believe Eudoxus, but if others are persuaded by him, then they may believe Eudoxus when he says that after passing the Pillars of Heracles ** he saw upon some meres certain birds larger than oxen. That his statement fails to convince me I have already remarked. But what I have heard I do not suppress.>. (preluat de pe attalus.org)

Română 17.14: <Eu unul nu îl cred pe Eudoxus, dar dacă alţii îl cred, atunci s-ar putea să îl creadă pe Eudoxus când spune că trecând de Stâlpii lui Heracles [Gibraltar]a văzut păsări mai mari decât boii. Afirmaţia nu mă convinge, am spus deja. Dar ceea cee am auzit nu suprim [exclud].>.

Comentarii: condori ? Incert. Afirmaţia nu e lipsită de semnificaţie, căci unii din navigatori [Eudoxus] par să fi atins insule din Caraibe, reuşind reîntoarcerea. Am văzut în "navigatori antici ai mărilor Partea a XI-a" că un Eudoxus a ajuns în 116 î.e.n. în India plecând din Egipt. Să fie vorba de altă pasăre ? Ori să nu fi atins Eudoxus chiar India, ci Caraibele ? Neclar (poate la întoarcere a încercat altă rută ?). Căci <Periplus Marys Erythraei> oferă navigatorilor informaţii detaliate despre vânturi, distanţe, porturi la Marea Roşie, Golful Aden, coasta vestică a peninsulei indiene.

Poate e vorba de o altă călătorie a lui Eudoxus (căci acesta a atins şi India). Presupunem aceasta plecând de la ideea că Eudoxus era un navigator ghid-călăuză, care descoperea noi rute. Călătoria spre Caraibe trebuie asociată fie cu fenicieni, fie cu cartaginezi (cărora li se atribuie inscripţia de la Parahyba, în statul brazilian Paraiba). Se poate afla genetic, comparând genetica masculină a unor amerindieni amazonieni fie cu cartaginezii, fie cu fenicienii. Ne gândim la yanomaman din bazinul Roraima al fluviului Amazon (cca. 20.000 de vorbitori în Brazilia), gruo de limbi care nu aparţin niciunei familii lingvistice (chiar dacă unele apropieri se fac cu alte limbi amerindiene). Despre toate acestea într-un articol distinct.

Tradus pro-bono opt noiembrie douămiidouăzecişiunu pro-bono pentru sighet-online, revizuit  data de nouă.

Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet


Share