Ce îl determina pe Constantin Brâncuşi să-şi construiască singur obiectele pe care le folosea ?

Ştim că Maestrul cânta la vioară, dar cum, căci probabil nu avea habar de note muzicale (dar cine poate ştii ? Poate că învăţase, fiind eminamente un autodidact). Şi-a construit singur propria vioară în copilărie, deşi cu certitudine nu era un lutier dedicat. Să fi repetat experimentul şi la Paris, reconstruindu-şi propria vioară ? Pipele cu certitudine şi le-a făcut singur, probabil că dacă vindea din ele, mai făcea rost de bani pentru nimicuri gen mălai şi griş. Fotoliul masiv din lemn în care îl vedem într-o fotografie era sigur cioplit de el. Dar când nu i-a mai fost de folos, nu l-a aruncat, ci a refolosit lemnul (fie pentru altceva, fie ca să facă focul, fie pentru pipe ca să le vândă).

Unul dintre busturile de debut, acela al medicului Carol Davila l-a realizat pentru a-şi finanţa călătoria în vestul sălbăticit, în ţinuturile unde şi Nicolae Iorga scrie că e iadul pe pământ. Probabil la Paris, Nicolae Iorga a fost hărţuit de "marginali" locali într-una din călătoriile de explorare a Parisului. Împreună cu un prieten, căutam ceea ce se numeşte "chateau" şi am ajuns cu transportul public într-un asemenea loc unde era într-adevăr un chateau, dar un chateau d'eau. Acolo ne-au luat urgent în primire un grup de tineri (mai mici ca vârstă decât noi, dar tare mulţi şi care aveau o problemă extrem de majoră "avec les beurres", căci iubeau soarele sau erau bronzaţi încă din incubator ?). Am renunţat după această experienţă neplăcută să mai vizităm "le chateau d'eau". De unde conchidem cât de importantă e apa pentru rârâiţi dacă o ţin încuiată într-un chateau.

Brâncuşi a primit jumătate din bani înainte pentru bust, dar restul l-ar fi primit după întrunirea unei comisii de "părelnici", care cereau alt nas unul, altă ureche altul. Aşa că Brâncuşi le-a zis ceva de originea lumii şi a plecat pe jos spre vest. Era un om cu care nu era de glumit şi nu îi înţelegea pe cârcotaşi. Dar cât de bine ştia franceză ? Cum învăţase, după ce dicţionare ? Dicţionarele înseamnă hârtie (cârbune), dar sunt cioplite mai fin şi industrial, ori dacă nu erau "marca Brâncuşi", de ce să fi dat bani pe ele ? Ce sens avea ? Risipă ! Baghetele lungi de pâine puteau să-i servească ca bastoane, dar de ce să le fi cumpărat când avea ceaunul lui pentru mămăligă şi vatră pentru foc ? Ce rost avea ?

E redată adesea opinia sa despre cei care îi consideră arta drept abstractă. Foloseşte un cuvânt derivat din românescul beci, este şi în română, dar în franceză pare ceva mai dur. Probabil că la repetat mecanic, nepercepând "incorectitudinea politică" a termenului de "imbecil" (se spune că se datorează carenţei de iod). Ori i s-a atribuit folosirea acestei exprimări. Că era neaoş, că le mai zicea şi pe limba populară e clar, dar că se abţinea de la judecăţi şi asta este clar. Ce îl definea cel mai mult ? O încăpăţânare de temut, o autonomie (autarhie) de invidiat. Unde s-a adăpostit în drumul spre Paris ?  Cum, nu erau crengi groase destule şi scorburi în arbori masivi ? La un moment dat a făcut pneumonie şi a căzut pe mâna unor măicuţe. Conchidem că crengile, ramurile, frunzele nu apărau suficient de ploaie dacă aceasta era torenţială.

Să fi fost adeptul orezului ? Cum, nu creşte orezul cel bun în deltele marii Chine, care deversează apele industriale în mările răsăritene ? E posibil ca orezul să fi fost mai scump, fiind de import. Dar arpacaşul ori mălaiul ?

Aşa trăia Marele artist la Paris. Căci era singurul civilizat dintr-un oraş cu "cai nebuni" (Crazy Horse) şi mori roşii (Moulin Rouge) ne e clar. Adică un oraş al prostituţiei, unde omul nesălbăticit ţine doar calea "métro-dodo-bouleau". Ori, Constantin Brâncuşi nu era om de compromis. Străinii sunt supravegheaţi la Paris (deci arhivele serviciilor foarte secrete rârâite sunt utile pentru scenarii de filme despre Brâncuşi ori Antioh Cantemir). Cum, ar fi şi ele scrise tot de "părelnici" ?

Până la urmă ce mai e natural în ziua de astăzi ? Aflaţi că există un logaritm care aşa se numeşte: natural. E ceea ce mai este natural astăzi. Dar la Brâncuşi totul era natural: pipa, fotoliul, vatra, ceaunul, terciul, chiar şi apa de ploaie strânsă în butoaie, apoi fiartă la vatră. De aceea, opera sa e modernă şi organică (ouă, păsări, principese X şi iubita sa maghiară: Margit Pogány).

                Scris pro-bono trei noiembrie 2021, trimis la sighet-online.

     Scris de Gheorghiţa N. Dobre şi Valentin-Claudiu I. Dobre din surse scrise şi internet