Într-o teză de etnomuzicologie susţinută la Colegiul Goldsmith din cadrul Universităţii din Londra, intitutulată "Aspects of Contemporary Jewish Music in Greece: Case of Judeo-Spanish Songs of Jewish Community of Thessaloniki", Londra, 2005-2006, autoare: E. Kavvadia, se susţine că la sfârşitul secolului al XIX-lea, populaţia oraşului era una cosmopolită, incluzând greci, turci, evrei, armeni, vest-europeni, români şi balcanici (supuşi turci mulţi dintre ei sau din state emergente născute din războaiele ruso-otomane). Ca rezultat ar relocării grecilor din Anatolia, muzica locală are tendinţă de orientalizare (să spunem mediteranizare, căci influenţele erau multiple). Se răspândesc aşa numitele café-amans (variante locale în Smirna/Izmir şi Anatolia ale francezelor café-chantant), dar pe întreg teritoriul Greciei. Acestea se extind în localităţile greceşti, dar şi în Thessaloniki, unde capătă o tentă unică prin şi datorită spaniolyt. Dar se cântau şi ritmuri turceşti, arăbeşti, albaneze (în arvanitika), româneşti (autoarea scrie despre Rumanovlachoi of the so called genidhes etnic group- ori o confuzie, ori o preluare greşită a denumirii unui grup etnic vorbitor al unui subdialect român din Macedonia care trăiau în regiunea Meglen; dar neclar).

                Ca instrumente se utilizau instrumente tradiţionale greceşti, precum "frame drum, darabukka, tamboura, ud, psaltery, violin, nay, sheperd's flute (fluier), lyre, baglama, saz,..... şi altele".

                Autoarea ilustrează cu un număr redus de compoziţii sefarde, dar există colecţii enorme (de mii de cântece din prima jumătate a secolului al XX-lea (în generalanii '30). Autoarea are şi înregistrări audio (probabil pe CD).

                Lucrarea are cu totul 45 de pagini dar care merită citite. 

                Scris pro-bono astăzi douăzecişişapte octombrie douămiidouăzeci şi unu, tpujours pro-bono bono şi trimis la sighet-online.

     Scris de Gheorghiţa N. Dobre şi Valentin-Claudiu I. Dobre din surse scrise şi internet