Din lista marilor viziri deducem că majoritatea acestora erau etnici turci, dar erau şi georgieni, circassieni, albanezi,  greci, sârbi şi sud-slavi, precum şi nouă abazini, precum şi arabi. Apar doi maghiari (posibil mai mulţi, dar neevidenţiaţi distinct sau cu origine etnică necunoscută) şi poate doi-trei români, dar incert. Doi sunt originari din Bender (posibil şi cu ascendenţă moldovenească ?), iar pe unul îl suspectăm după antroponim (deşi este raportat ca turc). Ar putea fi şi alţii dintre sud-dunăreni (cei din Rusciuk, poate ?) cu posibilă ascendenţă vlahă ...

Dintre cei evidenţiaţi de noi numai despre Hersekzade Ahmed Pasha (din familia Ducilor de Sfântul Sava, din familia dalmatină Kosača) există informaţia la Domnul Fine că ar avea ascendenţă română (să spunem mai larg latină). Dar este posibil ca la acel moment ulterior (al islamizării Bosniei şi accederii lor pritr-un reprezentant la poziţia de mari viziri) ei să fi fost complet slavizaţi (în John Van Antwerp Fine în lucrarea "The Late Medieval Balcans: A Critical Survey". Ei proveneau dintr-o familie cnezială din Hum (Zahumlje). De fapt, Fine afirmă originea vlahă a unui înaintaş al familiei, Vuk Hraniči, din care descindea familia Kosača. Această familie cnezială din Hum acaparează succesiv domenii şi dă înalţi demnitari (voievozi de Bosnia, patricieni de Raguza, precum şi guvernatori ai Croaţiei).

Prin căsătoria cu Fatima, fiică de sultan, islamizatul Stefan Vukčic Kosača, fiul Vbarvarei di Payra dl Balzo, va descibde o ramură de înalţi demnitari oromani, de bei şi mari dregători otomani.

Despre ceilalţi presupuşi cu ascendenţă română, trebuie să obţinem informaţii mai sigure pentru confirmare,

Cât despre cei definiţi ca maghiari, ei pot fi din pecenegi, cumani, jasz sau nogai din Regatâul Ungar (mai probail, pecenegi) (dar de cercetat).

Scris pro-bono astăzi cinci octombrie, douămiidouăzecişiunu.   

Scris de Gheorghiţa N. Dobre şi Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse scrise şi internet