Claudius Aeliani Partea a LXX-a: Ist. div. 9.16.: Despre Italia Imprimare 212 Afişări
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Marţi, 21 Septembrie 2021 17:05

Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză– română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Text franceză 9.16.: Claudius Aeliani scrie în istorisiri diverse/Varia Historia 9.16: < De l'Italie. LES Ausoniens furent les premiers habitants de l'Italie : ils étaient autochtones. On dit que très anciennement il exista dans ce pays un certain Marès (21), qui depuis la tête jusqu'à la ceinture était homme, et avait une croupe de cheval. Le mot Marès, ajoute-t-on, répond au mot grec qui signifie, à moitié cheval. Pour moi, je suis persuadé qu'on crut Marès un composé des deux espèces, parce qu'il osa le premier monter un cheval et lui mettre un frein. Une autre circonstance qui me paraît incroyable et que je regarde comme une fable, c'est que Marès vécut cent vingt-trois ans, qu'il mourut trois fois, et que trois fois il revint à la vie. On prétend qu'il n'y a point de contrée qui ait été habitée par autant de diverses nations, que l'Italie. Plusieurs causes ont pu y contribuer. : la température du climat, dans les différentes saisons; la bonté du sol, naturellement propre à porter toutes sortes de fruits, et fertilisé par les ruisseaux qui l'arrosent; la graisse de ses pâturages; les fleuves qui la traversent; une mer tranquille dont elle est environnée; enfin un grand nombre de ports et d'anses, où les vaisseaux peuvent aborder et relâcher en sûreté : mais par-dessus tout, le caractère doux et humain des habitants invitait les étrangers à venir s'y établir. Aussi a-t-on compté autrefois dans l'Italie jusqu'à onze cent quatre vingt dix sept villes.>preluat din traducerea franceză din limba greacă cu note de M. Dacier, Paris, Imprimeria lui Auguste Delalain, 1827, de pe site-ul: remacle.org/bloodwolf/ historiens/elien…).

Text română Ist. Div. 9.16.: <Despre Italia. Ausonii au fost primii locuitori ai Italiei: ei erau autohtoni. Se spune că foarte-foarte demult erau în aceste ţinuturi un anume Marès (21), care de la cap până la centură era om şi avea o crupă de cal. Cuvântul Marès adăugăm, corespunde cuvântului grec care semnifică pe jumătate caș. Cât despre mine, sunt convins că se credea că Marès un amestec de două specii, deoarece a fost primul ce a îndrăznit să încalece un cal şi să-i puie frâu. O altă circumstanţă care îmi pare incredibilă şi pe care o prives drept o fabulă ar fi că Marès ar fi trăit osută douăzecişitrei de ani, că ar fi murit de trei ori şi că de trei ori ar fi revenit la viaţă. Se spune că nu există un ţinut care să fi fost locuit de atâtea naţiuni diverse [diferite] precum Italia. Mai multe cauze puteau contribui: temperatura climatului, în diferitele sezoane; bunătatea solului, capabil în mod natural de a oferi diferite fructe şi fertilizat prin pârâiaşele care îl udă; grăsimea păşunilor sale, fluviile care îl traversează; o mare calmă de care este înconjurată, în sfârşit un mare număr de porturi şi refugii, unde corăbiile pot aborda şi rămâne în siguranţă; caracterul dulce şi uman al locuitorilor, invitând străinii să vină şi să se stabilească. De asemenea, s-au numărat altădată în Italia până la o mie o sută optzeci şi şapte de oraşe>.

Comentarii:

(39)      Plutarque (de Fort. Alex.) dit que ce fut à Philippe qu'un joueur de lyre fit cette réponse.

Traducere comentarii:

(39)      Plutarques (despre Fort. Alex.) afirmă că lui Philippe un cântăreţ din liră i-a oferit această replică.
Tradus astăzi pro-bono cinci al lui septembrie douămiidouăzecişiunul cu pioşenie, toujours pro-bono pentru sighet-online. 

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet


Share