Opinăm că într-o perioadă veche, anume sub principele tătar creştin Dimitrie, apoi sub liderul Atlamos/Otlamos (identificabil cu Toma Alimoş înregistrat de memoria populară ca boier-haiduc din Ţara de Jos) şi posibil şi ulterior între descendenţii din Orac şi Orumbet Uglâ, regăsim elementul genetic amestecat al unor resturi de avari şi gepizi aliaţi şi asimilaţi tătarilor (nogailor ?).

Antroponimul Alimoş ar găsi echivalent în north-saami olmmoš- engleză "person, human being", deci este posibil ca la origine purtătorul numelui să fi descins din auxiliari ai gepizilor. Trebuie spus că goţii au staţionat în Crimeea şi au lăsat urme acolo.

Definirea identităţii etnice este o chestiune destul de delicată şi este o decizie mai mult comunitară şi nu individuală. Aceşti "cholo" (metişi) bucegeni probabil că se simţeau mai apropiaţi de români şi mai degrabă categoric anti-maghiari.

Tocmai faptul că regatul maghiar întreprinde o acţiune medievală de încercare de anihilare a lor (când cade Atlamos/Otlamos) ne face să-i vedem ca pe resturi avaro-gepide asociate mongolilor, aşa cum am presupus în articolul "Povestiri din Ţara lui Andrei. Anul 1241 (Partea a IV-a)" într-o asociere confederativă. Opinii discutabile desigur, dar care confirmă anterioritatea unora în raport cu maghiarii. Şi, slavă Domnului, sunt şi alţii anti-maghiari.

Şi Moldova, dar şi mini-hanatul bucegean par a fi entităţi statale constituite din vagi resturi post-avare (mini-hanatul bucegean) şi vagi post-gepide (Moldova).

Scris şase iulie douămiidouăzecişiunu, pentru sighet-online.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet