Preambul: Claudius Aeliani este un autor clasic bilingv în latină-greacă, denumit meliglossos (cel dulce la vorbă), născut la Praeneste (astăzi Palestrina) în Latium, peninsula italică cca. 175 e.n. – decedat cca. 235 e.n.

A scris lucrări din care s-au păstrat cel puţin două: <De natura animalium> în 17 cărţi şi Varia Historia în 14 cărţi, pentru care încercăm fragmentar sumare traduceri din engleză şi franceză (indicând sursele)…

Alte lucrări s-au păstrat fragmentar: <Asupra providenţei> şi <Despre manifestările divine>…

Preferăm să prezentăm în continuare variantele comparate, franceză – greacă – română pentru facilitarea eventualelor corecturi ale traducerii în limba română.

Text franceză 8.11.: Claudius Aeliani scrie în istorisiri diverse/Varia Historia 8.11: < Du dépérissement successif de tous les êtres. ON ne doit pas s'étonner si l'homme, qui ne naît que pour mourir après une vie de très courte durée, dépérit chaque jour (20), puisqu'on voit les fleuves se tarir, et les plus hautes montagnes s'abaisser sensiblement. Les navigateurs assurent qu'on n'aperçoit plus l'Etna d'aussi loin qu'autrefois : on en dit autant du mont Parnasse, et de l'Olympe de Piérie (21). Ceux qui observent plus attentivement la nature, pensent même que le monde tend à sa destruction>preluat din traducerea franceză din limba greacă cu note de M. Dacier, Paris, Imprimeria lui Auguste Delalain, 1827, de pe site-ul: remacle.org/bloodwolf/ historiens/elien…).

Text română Ist. Div. 8.11.: <Despre stingerea succesivă a tuturor fiinţelor. Nu trebuie să ne mirăm dacă omul, care se naşte doar pentru a se stinge după o viaţă de foarte scurtă durată, descreşte în fiecare zi (20), pentru că vedem fluviile secând (pierzând apă/debitul) şi chiar cei mai înalţi munţi scăzând sensibil. Navigatorii asigură că nu mai percepem Etna de la depărtare ca altădată; se spune la fel despre muntele Parnasse şi de Olimpul din Pieria (21). Cei care observă mai atent natura, cred chiar că lumea tinde spre distrugerea ei.>.

Comentarii:

(20)  Homère se plaignait déjà de ce que les hommes de son temps n'étaient ni aussi grands ni aussi  forts que ceux qui les avaient précédés : Jam vero ante annos prope mille, vates ille Homerus non cessavit minora corpora mortalium, quam prisca, conqueri. Pline, VII, 16.

(21) On comptait jusqu'à six montagnes du nom d'Olympe : le mont Olympe, dont parle Élien, était situé dans la Piérie, auprès du fleuve Pénée.

Traducere comentarii:

(20) Şi Homer se plângea deja că oamenii contemporani lui nu erau nici aşa de înalţi, nici aşa de tari ca cei dinaintea lor (Textual: care i-au precedat): Jam vero ante annos prope mille,  vates ille Homerus non cesavit minora corpora mortalium, quam prisca, conqueri, Pliniu, VII, 16.

(21) Existau până la şase vârfuri muntoase care erau numite Olympe: cel despre care scrie Aelian era situat în regiunea Pierie, în apropierea fluviului Penee. [Nota se referă la totalitatea munţilor denumiţi astfel, incluzând pe cei din actuala Asie Minor]

Comentarii adiacente: creşterea entropiei, adică a dezordinii interne a unui sistem este o realitate, entropia fiind un concept aditiv. Fizicienii moderni precum Penrose enunţă creşterea inexorabilă a entropiei (a gradului de dezordine a unui sistem intern) ca inevitabilă. Entropia creşte în sensul pozitiv al scurgerii timpului. Organismele vegetale sunt reducătoare de entropie, iar fiinţa umană are entropie scăzută. Că Universul e ordonat, în ciuda dilatării sale şi a creşterii entropiei este un mister...

Tradus astăzi pro-bono trei avgust douămiidouăzecişiunul cu pioşenie pentru sighet online.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet