Ca om de arme, Prinţul Radu cel Frumos a participat şi la alte lupte importante, inclusiv la asediul Constatinopolelui. E neclar dacă a avut servitori valahi cu el, dar ar fi fost posibil, totuşi. Alături de Mehmet Cuceritorul a luat parte la cele mai importante lupte ale acestuia şi nu lipsite de semnificaţie. Inclusiv, pare-se la bătălia de la Podul Înalt în 1475 cu moldovenii lui Ştefan cel Mare.

În fruntea unui corp de ieniceri, a suprimat o revoltă din Anatolia.

El fiind fiul Vassilisei Muşat, fiica sa, Maria Voichiţa cade cu tronc lui Ştefan cel Mare, devenind soţia sa. Săraca principesă: de la strălucirea palatelor Istanbulului, unde şi petalele dacă o atingeau plătea tot rândul de flori, ajunsă în colbul Târguleţului Ieşilor. Sunt oameni care şi în captivitate taie, spânzură şi poruncesc. Aşa tată, aşa fiică. Era practic o sultăniţă, un giuvaier de Topkapâ. Avea educaţie aleasă: logică, limba turcă, ştiinţe, muzică ? Ea a căzut în captivitate în noiembrie 1473, când Ştefan a intrat în Valahia (Radu cel Frumos revenea din lupta de la Otlukbeli). Dar cine de cine a fost răpit ? Pare-se că Ştefan de strălucirea fetei. Degeaba s-a mai dus Sultanul la Vaslui să-şi ia fetiţa de suflet înapoi, răpirea lui Ştefan se încheiase cu succes şi era definitivă.

Scris pro-bono astăzi treizeci iulie, douămiidouăzecişiunu, tot astăzi revizuit.

Scris de Gheorghiţa N. Dobre şi Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse scrise şi internet