Rolul mai degrabă pozitiv al enclavei bucegene a Hanatului Hoardei de Aur în constituirea consolidarea şi menţinerea principatelor române P a II-a Imprimare 199 Afişări
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Luni, 02 August 2021 10:11

Din RI serie Nouă, Tomul XXV, no.3-4, mai-august 2014, pag. 213-233, articolul semnat de domnul Şerban Papacostea şi intitulat "Ţările Române- emergenţă şi cristalizare statală. Istorie şi geopolitică: geneza statului în trecutul românesc", deducem că Hanatul Hoardei de Aur şi expresia ei politică locală, mini-hanatul din Bugeac au avut mai degrabă un rol pozitiv în contrabalansarea puterilor maghiare şi polonă, până la emergenţa sultanatului otoman şi în constituirea principatelor medievale române, dar şi în conservarea identităţii lor politice distincte şi naţionale, aflate sub o continuă presiune maghiară, bulgară, turcă (ŢR), respectiv polonă/ruteană, maghiară, turco-tătară (Moldova).

Iată de ce memoria populară îl înregistrează pe principele din Bugeac numit Atlamos (Othlamos), cumnat al hanului din Sarai probabil drept Toma Alimoş, "boier sau haiduc din Ţara de Jos" (a Moldovei). El cade într-o luptă cu valahii principelui Nicolae Alexandru, fiind capturat prizonier şi executat prin decapitare (pare-se pe la anul 1345). Probabil este momentul de expansiune al ŢR spre gurile Dunării şi Marea Neagră, cu controlul unor cetăţi de pe Dunăre, unele preluate poate de la negustori genovezi (Chilia Veche ?).

Nu este exclus ca Bugeac să fi fost o zonă de multilingvism şi de confluenţe etnice, căci nu excludem ipoteza ca cei stabiliţi în Bugeac să nu fi fost numai nogai, ci şi un amestec complex tătaro (mongolo-)-ardelean-valaho-moldovenesc şi iată de ce: putem citi numele Cantemir şi drept Kant-emir (aliaţi-confederaţi din zona Rodna metisaţi în timp ?) ori Temir-khan (cum ar fi mai normal). Evident, doar o presupunere... Căci cei mai mulţi din colonia germană Rodna au ajuns probabil în Asia (predominant în zona Kirghiză ?). Dar dacă s-ar fi şi metisat oare ori în Bugeac, ori pe Volga ? În această nouă perspectivă, Bugeac pare un ţinut locuit predominant de "cholo" (metişi multilingvi: "ai noştri, ca şi ai voştri". Căci ei sunt reduşi adesea la tăcere, dar niciodată lichidaţi complet). Iar mini-hanatul de acolo, drept un stat semi-valah (ori cel puţin cooperant sau tributar), aflat sub oblăduirea Hanatului Hoardei de Aur în numele căruie acţiona de fapt politic şi militar. Ei trebuie priviţi drept jandarmi (sau oarecum justiţiari), având un rol de control militar, de presiune politică şi fiind poate şi o sursă de mercenariat. Scriind despre eruditul principe Dimitrie Cantemir, un al principe (un Mavrocordat, Nicolae) îl numeşte în greceşte (în dialectul ionian) "rob din Scitia", speculând asupra infuziei sale de sânge tătărăsc (Nicola Iorga- Istoria Românilor, Vol. VII, Reformatorii, Buc, 1938, pag. 10).

Totuşi, opinăm că ramura lui Dimitrie Cantemir şi ramura lui Cantemir Mârza erau ramuri diferite ale aceleiaşi familii la origine, dar de mult timp despărţite şi care au ales identităţi etnice diferite. Şi numele familiei boiereşti Abaza, care îl urmează pe Dimitrie Cantemir în exil se regăseşte atât la tătari, cât şi la abkhazi (conform Colarusso John- <Nart Sagas from North- Caucasus, Miths and legends from the circassians, abazas, abkhaz and ubikhs>,  Princeton University Press, 2002). După cum îl prezintă Colarusso, antroponimul pare a fi un etnonim din Daghestan. Din resturi avare sau din auxiliari ai marelui atac mongol de la 1241  ? Ori din familii caucaziene sosite cu doamna lui Vasile Lupu ? Neclare origini şi foarte vagi, desigur.

Un Abaza  şi un Cantemir se succed ca paşi de Silistra (între Miron Barnovschi şi Cantemir mârza are loc chiar o întâlnire de taină, înainte ca mazilul Barnovschi să preia domnia, ceea ce rindică puternica influenţă bucegeano-dobrogeană asupra treburilor politice ale Moldovei, în care intervin şi paşii de B ender extrem de mult). După o documentare mai  riguroasă vom putea reveni asupra chestiunii.

Scris douăzecişicinci iulie douămiidouăzecişiunu, pentru sighet-online.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet


Share