Posibile rămăşiţe ale elementelor lexicale ce au stat la baza unor antroponime traco-geto-dace (...incerte, totuşi) ? Partea a IV-a Imprimare 221 Afişări
Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE   
Joi, 06 Mai 2021 13:45

În secţiunea despre limba geto-dacilor întocmit de savantul I.I. Russu, cuprins în D, etc.-IR I, Ed. Academiei R.P.R., Buc., 1960, pag. 262- (probabil) pag. 267, apare scris, cităm: <Din limba daco-geţilor se păstrează până azi, în Dacia, numai numele unor râuri (dar niciun nume de localitate ori persoană… Acestea sunt numele cursurilor principale de ape din teritoriul fostei provincii romane Dacia,… al cărui vocalism însă arată că ele au trecut la noi prin intermediul slav, vocala a fiind schimbată în o (fenomen care ar fi contrar foneticii istorice a  limbii române)>.

Nu putem contrazice părerea eminentului savant; totuşi speculăm asupra unor posibile coincidenţe (nimic n-ar fi întâmplător, ori parafrazându-l pe Jonathan Safran Foer: <Totul e iluminat>…

În esenţă, plecăm de la ipoteza comutativităţii dintre antroponime, nume de zeităţi şi denumiri toponimice, căci aşa cum scrie I.I. Russu în paragraful de limbă, cităm: <numele proprii de persoane, triburi, zeităţi, localităţi şi elemente geografice… cunoscute… constituie, în schimb, un material lingvistic valoros prin faptul că initial, toate numele proprii erau elemente lexicale, cuvinte din limba curentă, vie, deci ele înşile fragmente de limbă> (Op. citată, pag. 261).

Vom reanaliza prin urmare unele elemente lexicale pe care eminentul savant I.I. Russu le tratează explicit la  pag. 262 (D, etc.- IR I, Ed. Acad. 1960):

localitatea Acmonia  din ak-mo- "piatră" (cuprins desigur şi în formele gen Camena, probabil slave),

 Apus (râu) din *ap-"apă" (Apşa în Transcarpatia ?),

Aizis (localitate din Banat) din *aig-"capră" (poate cuprins şi în forma Azuga Prahova ?),

*bel-"puternic" (Beliş din Cluj sau Gura Beliei Prahova ? Mai degrabă cu sensul de tare/ferm, decât de puternic ?),

*bostes- "strălucit" în tarabostes (Bostăneşti Bacău ? Incert...),

*dava- "sat, localitate" (Gvozdova, Năpadova din Rp. Moldova ? Al doilea mai probabil poate...),

*der- "a vedea; luminos"(Dereneu din Rp. Moldova ? Discutabil...),

*g'hem-el- "pământ" în Zamolxis (Gâlmeia Prahova ? Neclar... O Guelma se află la est de Constantine Algeria, posibil un rest al înstăpânirii vandale –dar mai degrabă legată de *germ- "cald" ? Un ţinut arid, Guelmim-Es-Semara la nord-est de Oued Drâa, în Sahara Occidentală, dar şi localitatea Guelmim. În Maroc, un oiconim Goulmima...),

*germ- "cald", (Ghelmegioaia Mehedinţi ? Incert...),

*per- "copil, fiu" în ?

*zeget- "palisadă, gard" în Sarmizegetusa (probabil Szeged Ungaria ? Zegaia Mehedinţi ? ar fi incert...  O localitate Zag în Guelmim-Es-Semara din Sahara Occidentală... Discutabil...);

Acestea sunt exclusiv supoziţii bazate pe unele asemănări fonetice.

Ambasadorul bizantin Priscus la curtea hunilor menţionează râurile ce se varsă în Istru: Drecon, Tigas, Tifisas. Tigas ("ele sunt denumiri mai vechi, în niciu caz hunice, preluate de la populaţiile autohtone" cf. FHDr II, Introducere, pag. VII) rezonează bine cu Gura Teghii Jud. Buzău. Tifisas cu Tişiţa Jud. Vrancea. O Drencova avem în Caraş-Severin, dar cred că ar exista şi o vale a Draconiei, poate în Mehedinţi ?

Desigur, discutabile...

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet


Share