Cât de romanic (latin) este poporul român ? Dacă limba ne defineşte, este clar că suntem latini. Dar originile.... ? Ce să ne mai întrebăm acum (e deja tardiv). Ne răspund majoritatea istoricilor: daco-romane...

Dar ce religie profesau proto-daco-românii ? E o întrebare capcană, la care ne abţinem să răspundem... Să spunem că după vinul liturgic din amforele de la Sucidava (articolul "Despre difuzia creştinismului în Dacia şi Scythia Minor Partea a IV-a"): israelito-creştinismul... Dar ce rit ?

Şi iată de ce: în general, observaţia autorului Iordanes că goţii şi daco-geţii erau unii şi aceiaşi este contrazisă de istoricii moderni români. Să fi fost antrenaţi urmaşi ai daco-romanilor în expansiunea gotică  oare ? Posibil, dacă analizăm urmele antroponimice ale celor de rit mozaic sefard din Livorno Italia (par a fi unii de sorginte costobocă; iată de ce: în colecţia de documente ale americanului Abraham J. Karp se regăseşte numele rabinului sau notarului italian Abraham Baruch Piperno –el înregistrează un document în 1862- fişier: Karp-findingaid.pdf, poate conform regelui Pieporus ?) ori unele urme lingvistice şi toponimice (săracii oraşului locuiau în zona numită Las Colibas) ale sefarzilor thesalonicani. Din punctul meu de vedere, cei grupaţi în sinagogile catalană şi castiliană  dinn Salonic sunt de sorginte daco-romană, amestecaţi cu goţi. Limba lor este numită spanyolit, djudezmo, sefaradi în Livorno sau ladino... Dar au tendinţă de francizare şi italienizare. EI se găseau şi în Algeria (Oran), limba era denumită tetuani (după localitatea din  Maroc de unde proveneau)... iar în Maroc, este numită haquetia... Găsiserăm un volum despre sefarzii din Thesalonic, dar pur şi simplu nu mai dăm de el... Ar mai fi supravieţuit parte din cei din Turcia... Deh, războaie... unele duse şi contra populaţiei civile... Un episod trist care nici nu ar trebui reamintit. Mai bine veneau la noi; aşa de bine ar părea daco-români nişte sefarzi de limbă spaniolă dar fără apetit manifest religios, că nimeni nu şi-ar da seama...

Cum s-ar explica oare "apetitul" pentru cultul mozaic ? Doar ca o formă de anti-romanism sau şi de conservare a identităţii comunitare ? Sau de o apropiere între zamolxianism şi cultul mozaic (ipotetică desigur, căci despre zamolxianism nu cunoaştem mare lucru)...

S-a întrebat vreun istoric de la ce vine numele castrele Jidova ori Jidava din Muscel şi chiar o Zidina Dacilor- toponim probabil modern ? din Mehedinţi, (Ioan G. Andrieşescu- "Contribuţie la Dacia înainte de romani", Inst. Arte Grafice Ştefăniu, Iaşi 1912, pag. 13), ori Zidovar din Banat, probabil astăzi în Serbia ? Iar o cetate Jdioara găseam în evul mediu în Banat (districtul Lugoj)... Mai bine să nu ne ridicăm aceste întrebări.

                Am presupus că cei numiţi Hitler ar putea fi daniţi de origine (conform oiconim Itla Iosua 19:42)... Oare aşa să fi fost ? Probabil că cernăuţeanul Haskel Hitler ar fi putut fi...

În Galaţi regăsim antroponimul Eitler, purtat de o distinsă doamnă cu prenume româneşti. Presupunând o origine veche (invocând principiul continuităţii), probabil că antroponimul este justificat (indirect ?) de prezenţa la Capidava pe Dunăre a unei cohors I Germanorum... Dacă nu, trebuie să luăm în calcul ipoteza situaţiei de port privilegiat fluvial al oraşului...

                Numai că cele două prenume ale doamnei sunt Daniela Stela... Aşa că nu mai cred nimic din ce ne serveşte din tezele oficiale de istorie ... Dar să nu demitizăm. Doamna este descendenta unor ostaşi romani ai cohortei din Capidava, fără îndoială...

                Ştiaţi că numele unui andartes (partizan din munţi) sefard (ladino) din Thesalonic joseph Matsas este apropiat suficient de mult de numele românesc Moţa ? Ambii luptători, dar pe baricade destul de diferite...

                Parcă ar fi mai bine să credem în ipoteza gepidă, precum şi a aportului livonian, dar şi aici ar fi o problemă... dar mai bine să nu mai amintim...

                Am văzut pe de altă parte că un oiconim Karvonen există şi în ţinutul Oulun (Oulun Lääni)  din Finlanda (conform medievalului Cărvuna şi a modernului Târgu Cărbuneşti Gorj) în articolul "Ipoteza aportului migraţiei gepide ca etapă în constituirea poporului roman Partea a II-a"... Slavă Domnului ! Mai bine uralo-altaici (adică ca finicii, livonienii, estonienii), decât altceva... Dar de ce se spune în livoniană bun/bună... Jõvā/Jõvvõ întreb ? Precum în Biblie scrie despre povestea dreptului Iov în Cartea cu acelaşi nume (în ebraică Iov ar însemna "ţinta duşmăniei, cel persecutat") ? Cine să poată răspunde oare ? Şi numele oraşului sefard Livorno de la ce ar proveni ? Ştie cineva ?

                Toate cele anterioare sunt pure speculaţii… doar că… parte din sefarzii din Livorno şi din sefarzii din Salonic sunt la fel de daco-romani ca şi noi (ca origine, dar nu neapărat daco-români), posibil cu ceva amestec gotic timpuriu medieval, plus alte aporturi ulterioare (hispanice şi italice şi pare-se chiar vagi urme aromâneşti la Thesaloniceni: apropierea lingvistică părea să sporească observarea între comunităţi; affirm acesta pentru că mama scriitoarei sefarde Matilda Koen-Sarano părea a se  numi Diana Hadjes, din Aydin Turcia. Desigur, o supoziţie doar) …

                Probabil până la Brazda lui Novac erau lăcaşe de cult ai căror enoriaşi se ocupau cu viticulture pentru comercializarea amforelor cu vinuri dulci, liturgice (cred că Drăgăşani ar fi zonă viticolă, de Drăgăneşti nu am idee), dar mai la nord de Brazda lui Novac erau lăcaşe de închinare ale unor nazarineni care nu aflaseră încă că cele două biserici (cea mozaică şi secta nazarineană din cadrul cultului mozaic se despărţiseră încă de după persecuţiile Împăratului Hadrian în diasporă,  unde evreii de limbă greacă au tranşat problema opoziţiei lor faţă de Sfântul Pavel, prin interzicerea accesului nazarinenilor în lăcaşele de cult).

(Menţionez că lângă Şinca Veche din ţinutul Făgăraşului s-ar fi găsit într-o peşteră, urme de închinare "pseudo-mozaice" sau precreştine). S-au acei locuitori aflaseră, dar au decis să rămână la ideea că Domnul Isus era OM (extinderea arianismului sub goţi şi gepizi ar fi o dovadă în acest sens; adică erau mai apropiaţi de religia mozaică initial –cultul nazarinean-, decât de creştinism pavlician) şi Domnul Dumnezeu este Sfânt şi Atotputernic (fie numele Său în veci binecuvântat) !

                Haideţi să ne uităm şi după sinagogile antice pseudo-creştine, nu numai după biserici. Nu numai de dragul sefarzilor, ci de dragul istoriei noastre comune !

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet