În Acta Varia (FHDr IV, Ed. Academiei, Buc., 1982), într-un Chrisobul din iunie 1321 se pomenesc vlahii Moutzades, vlahul Coloniates şi vlahii lui Chalkia (o fi antroponimul la originea oiconimului Kilkis ?) şi un sat Rasovista... satul Lozetzi (20 de fumuri ale vlahilor lui Bisotas şi Liguros).

Lingviştii greci derivă Kilkis de la Καλλικώς (Kallikos, roman Callicum), deformare a Γαλλικώς (Gallikos, Gallicum), care ar atesta trecerea Galatiilor. Explicaţia este destul de pertinentă din punctul meu de vedere.

Propun însă o etimologie alternativă, derivată din numele vlah Chalkia, care după mine ar fi şi el derivat poate dintr-un un nume tribal... anume calucōnes, indicat de Philippide drept popor din Vindelicia (Philippide-"Originea românilor I", pag. 240). Acest trib este indicat de Samuel Butler cu coordonatele (47 10N, 10 0E), dar nu în Vindelicia, ci la limita dintre Vindelicia şi Rhætia, dar în Rhætia, la izvoarele râului Licus.

Acest trib avea un corespondent în Germania, un trib numit tot calucōnes (51 40N, 12 30E), pe malul drept al râului Sala, la vărsarea acestui râu în fluviul Albis.

Vizigoţii distrug aşezarea ce precede Kilkis în 395 e.n., dar  în loc se ridică o fortificaţie a prefecturii pretoriene a Traciei.

Am căutat şi corespondentul muntelui Paiko 1650 m. Acesta ar fi râul Căicus, astăzi râul Grimakli (39 5N, 27 20E) în Asia Mică, care se vărsa (se varsă) în Marea Egee în dreptul localităţii Elaca; Pergamus era adiacent râului Căicus...

Cei care au dat denumirile trebuie să fi fost coloni ai romanilor (veterani aşezaţi la vatră ?). Să fi provenit mare parte din  ei din provincia Scythia Minor ? Altminteri de ce ar fi fost numiţi megleno-românii din Ţârnareca cu numele arhaizant de Karpi ?

Alte ipoteze de etimologie alternativă: numele Kilkis să provină de la denumirea provinciei Cilicia ori de la tribui scito-grec al calipizilor ?

În cazul în care considerăm că sudul Scythiei Minor era mai predispus la elenizare (sub influenţa cetăţilor greceşti): Cranea (Ecrene), Dyonosopolis/Crunoi (Balcik), Bizone (Cavarna), Tirizis (Caliacra), apoi Callatis (Mangalia)- colonie doriană a Heracleei Pontice, Tomi (Constanţa)- colonie ioniană a Miletului, în timp ce mai la nord erau doar: Histros (Caranasuf)- colonie ioniană a Miletului, Orgame (capul Dolojman ? sec. V î.e.n.), Halmyris (Dunavăţul de Jos ori Zaporojeni), Tyras (Cetatea Albă) şi caracterul latin s-ar fi putut conserva mai bine (?). M-am raportat la o hartă din C. Giurescu- "Istoria Românilor", Ed. Cugetarea-Geoge Delafras S.A., Bucureşti, pag. 32 Bis, verificând cu harta din "Istoria României I", Ed. Academiei 1960, pag. 490 bis şi la detalii din Bărbuescu, Deletant, Hitchins- "Istoria României", Ed. Enciclopedică , 1998.. Presupun că în contextul edificării unei Europe Unite Economice şi comerciale (dar cât de fiscale ?), trebuie să ne manifestăm mai concilianţi cu apărătorii cauzelor greacă şi macedoneană/bulgară şi să ne raportăm la totalitatea denumirilor meglene (inclusiv la cele megleno-române) ca să putem justifica ipoteza unei Axiuopoli (Municipalitatea Paionia) ori a Axiochori provenite din Scythia Minor (o translatare a anticului Axiopolis ?).

Mai există localităţile numite Corona în Municipalitatea Paionia (Anticul Cranea/Ecrene sau Crunoi/Balcik ?)... o Curuna era şi cătun al Liumniţei/Skra; Stathis (Municipalitatea Goumenissa)... poate anticul Stratonis ? (nu o găsim sub această formă la Procopius)...; Karpis cu antica Vila Carporum (numele megleno-român Ţârnareca/Cernareca aminteşte de Tsierna/Dierna-modern Orşova... Porţile de Fier necesitau navigatori buni pentru traversare datorită dificultăţilor de navigaţie... În plus, posibil bizantinii fortifică zona de contact cu magharii prin aducerea de oameni fideli ?). Să fie oare reală ipoteza corespondenţei Axiuopoli (Paionia, Grecia, oiconimul relativ recent derivă de la râul Axios; în macedo-slavă localitatea se numea până în 1927 Boymitsa) cu Axiopolis ? În perioada otomană, valea Axios era numită Roumlouki/Valea Romanilor, în macedo-slavă Vardar...

De ce nu am căuta şi la megleno-români corespondenţe ? Baroviţa/Boroviţa-Kastaneri să corespundă anticului Beroe/Biroe (Piatra Frecăţei) de la Dunăre oare ?  Numele oiconimului Beroivăţ/Boriloveţ plasa Cula Bg. pare mai apropiat fonetic de anticul Beroe/Bereum, dar cine ar putea ştii cu certitudine ? La fel pentru Cupa/Cupă-Koupa, doar Capidava mi s-ar părea apropiat, dar...

Pentru antroponimul Dogiama din Kastaneri/ Baroviţa ar exista un ipotetic corespondent toponimic în localitatea Doaga Vrancea (doar că acolo nu am regăsit existent antroponimul Carp). Să corespundă anticului sat chora Dagei, pomenit lângă Histria (Ist. Rom., I, Ed. Academiei, 1960, pag. 510 şi SCIV; II, 2, 1951, pag.137...) ? În ce măsură reproduce acest oiconim antic o nume de zeitate scitică amintită de Herodot: Thagimasadas/gr. Poseidon este relativ neclar.

Localitatea Polikastro era denumită în vechime sub dominaţie turcă Karasouli, amintită şi de Neniţescu. Ori în Dobrogea avem o Vale Carasu... (probabil denumire pecenegă-cumană sau turco-tătară), pe cursul căreia s-a construit Canalul Dunăre-Marea Neagră Se pare că în vechime valea se numea Axios (Claudiu Aelianus numeşte Axios râul din vecinătatea cetăţii Tomis FHDr I, pag. 647, CVIII, Xiv, 25). Tot el scrie cum se pescuieşte somnul din Dunăre de către istrieni: cu boii care trag de fir şi cu momeală din plămân de taur (poveste e interesantă). El pe locuitori îi numeşte misi (moesi ?): de lângă Heracleea -probabil Callatis, colonie a Heracleei- şi de lângă apele râului Axios). Dacă au fost mutaţi, cei din Scythia Minor probabil au fost instalaţi întâi în Tracia (ori Paionia), abia mai apoi la avansul statului bulgar să se fi aşezat în Meglenia, ca o ipoteză... (!?). Textele istorice (Teophanes Confessor) menţionează faptul că Focas (ovaţionat ca comandant) strămută trupele din Europa în Asia în anul 6096 (604 conform FHDr II, pag. 617) (!?)...

Apropierea Kilkis de Callatis şi Paiko de Peuce mi se par forţate (Peuce era numele unei nimfe scitice sau sarmatice conform Valerius Flaccus, Argoonauticele, VIII, 217-219 FHDr I, pag. 429, iar Paiko/bg., msl. Pajak, ar fi forma elenizată a numelui Peuce ? iar Kilkis sună mult diferit şi transformat fonetic faţă de oiconimul Callatis, deşi poate retransmis prin intermediul antroponimului Chalkia, cine ştie ? Să fi fost două denumiri, una latină şi o alta elenă pentru oraşul Callatis ? )... La Kalka (lângă Mariuopol la Marea de Azov) în 1227 s-a dat o bătălie între cumani, ruşi şi respectiv mongoli (Philippide- "Originea românilor II", pag. 273), posibil coincidenţă...

Am să enumăr şi vârfurile masivului Paiko (care este o extensie spre nord-est a masivului Voras): Skra 1097m, Tsouma 1219m, Vertopia 1490m, Pirgos 1494m, Kadasti 1607m, Ghola Tsouka  1650m. Doar Vertopia atrage atenţia, deşi Tsouma ar fi conform Ciuma (nume propriu Ciomu ?), iar Tsouka conform Ciuc ?

Pe un scut de la Dura-Europos de paradă, era o bucată de piele pictată (un pergament care cuprindea o listă de etape de-a lungul Mării Negre, de pe coasta bulgară până în Crimeea). Apar următoarele: Dionysopolis, Timum, Bizone, (Capul) Tirizis, Callatis, Amlaidyna, Stratonis, Tomis, Halmyris,... Istru.... (semne ilizibile)... Danubis... (semne ilizibile), Tyras. Şi itinerariul lui Antoninus dă localităţile şi distanţele dintre ele (FHDr I, pag. 748-749).

Mai multe argumente decât atât nu am putut găsi.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE şi Gheorghiţa N. Dobre din surse scrise şi internet