Aspectele ligvistice ridică unele incertitudini. Elementele vechi germanice din graiul daco- român par a fi minimale. Doar nasture şi tureatcă ar putea fi vechi germanice, din care nasture poate gotic (conform Grigore Brâncuş).

 Comparând însă cu valašština/valaščina (valaha moravă) ar putea fi şi altele (în funcţie de ce etimologie le atribuim): ţiglă (valašština tihla; engleză brick; daneză tegl; suedeză tegel ?), incert; ori se regăsesc în toponime: Scăieni (germană schön/gothic skauns/suedeză skön/ eng. beautiful) în forma Boldeşti-Scăieni Prahova, de asemenea incert.

Vorbim însă de o "confederaţie" în care germanicii aveau rolul de lider. Ce s-a întâmplat însă cu germanicii ? Cei din mediul urban (Singidunum şi Sirmium) s-ar fi alăturat longobarzilor şi s-ar fi stabilit în sudul Italiei, având în frunte pe Rosamunde, fiica lui Kunimund, ultimul rege gepid !? Conform Paul Diaconul- "Istoria longobarzilor". Unii ar fi rămas sub avari, alţii ar fi trecut în Imperiul Bizantin (mercenarul Asbad –poate Ustibad- menţionat în armata bizantină).

Localitatea sibiană Slimnic ar putea fi de sorginte gepidă ?, având un corespondent în Argeș: Slămneşti (!?) Având conştiinţa identităţii germane, ei s-ar fi regermanizat sub saşi. De asemenea, incert.

Urme lingvistice de sorginte gepidă ar trebui căutate poate nu numai în daco-română, ci şi în megleno-română, ori de ce nu, în graiurile săseşti ? În special, cel bistriţean pare a prezenta urme germanice foarte vechi.

Comparând însă cu vechea prusă (borusă), o limbă baltică (azi dispărută) şi nu germanică, avem expresii sau cuvinte care pot conduce la urme gepidice (dar aceste comparaţii sunt pur şi simplu subiective):

"tot poporul" (cf. IE *teuta- eg. "people", lt. tauta- eg. "people, nation", prs. tāutā- eg. "country, land", lv. tauta- eg. "demos, nation, people, country, folk, nationality", gdl. tuath- eg. "peasantry, country people, husbandmen" corespunde şi ro. tot şi ro. soţ, il. teuta- eg. "people, a tribe", gdl. pobull- eg. "people, tribe, congregation" ?); poate sub forma "poporul ţării" ?

baltă, aro. baltâ, blatâ (eg. pool, puddle; cf. alb. baltë, sbc. blato, hţ. boloto- eg. "mud" şi prs. bāltan, baltîn, balta-gm. "Bruch"- eg. "moras, marsh, swamp"; lt. bala- eg. "marsh, bog, slough", lt. balokšnis- eg. "little marsh/swamp", lt. balotas- eg. "boggy, marshy, swampy, fen", ps. buḵ́ẖtanaʹh- eg. "quagmire, a bog, a marsh", gdl. boglach- eg. "bog, marsh, swamp");

bordei (eg. buried or half-buried hut; variante: budă, bujdă, burdă, buşdă; lv. būris- eg. "cage, coop, hutch, mew"- "hutch=colibă, bojdeucă" contopit cu lv. būda- eg. "hut", prs. butan- eg. "house", prs. būda- eg. "doghouse", pol., rs., mg. buda- ro. "colibă", gdl. bothan- eg. "hut" sau gdl. fàrdach- eg. "house, mansion, home, dwelling"=ro. bordei, cf. şi hţ. daĥ- ro. "acoperiş"+hţ. ĥachĭa- ro. "casă"= ro. <boj>deucă, ps. borjal(i)- eg. "a house, home, hearth, halting-place, abode, resort", dar şi ps. bor-jal- eg. "a trysting place, a place where lovers meet" care sugerează ro. bordel); există un Butani, oiconim în Bihor;

z<î,â>rnă (eg. black nightshade, Solanum nigrum; vsl. zrŭno- ro. "boabe", prs./sdv. zirne- eg. "grainseed"; lt. žirnis, lv. zirņi- eg. "peas"; ps. zaṟṟṉaey- eg. "a seed or kernel in general").

<a> sluji: (ro. a fi angajat, a servi, pop. stagiu militar;/eg. serve;/vsl. služĭba, sbc. služiti, ch. služba-"slujbă", ch. sluha- "servitor", hţ. sluha- "argat"; prs. sluzâms/ sluzimas- eg. "tax for military service", gdl. sluagh- eg. "people, army, host");

tétea: (ro. pop. sensul de bunic, străbunic; reg. tete=tată;/prs. têtîs/thetis- gm. Großvater/grandfather", lt. didelis- eg. "1. big, 2. large, numeorus, 3. strong, 4. important, 5. great", sg. tėtė- lt. tėtis- eg. "dad, daddy, father"; rs. teatea; pgr. tetes- eg. "father").

Toate acestea sunt ori par a fi exclusiv supoziţii, doar că pe unele vechea prusă le-ar explica mai bine (baltă, zâ/î-rnă, a sluji, tétea). Pentru prs. butan- ro. "bordei" reţinem oiconimul bihorean, iar expresia o consider o coincidenţă. Ele pot fi la fel de bine de origine tracică în limba română. Cu lituaniana şi letona, coincidenţele sunt multiple, dar putem să le deosebim de latină ? Coincidenţele cu limba estoniană ori cu finlandeza sau gotica nu am fost capabil să le studiez, dar din acestea ar putea proveni influenţele speciale: ă/î/ş/ţ ?

   Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse scrise şi internet, preluate într-o lucrare literară