Despre reprezentările lui Mihai Viteazu a scris Andrei Pippidi (<Mihai Viteazul în arta epocii sale>, Cluj-Napoca, 1987). Dar comparativ cu perioada lui Vlad Ţepeş, e normal să regăsim ceva mai multe reprezentări.

Dar despre reprezentările lui Vlad Ţepeş Vodă ştim cu mult mai puţin. A scris ceva despre voievod Johannes Bohemus în <Omnium gentes, mores, leges et ritus> 1536 şi Sebastian Münster şi se pare că ar exista un portret necunoscut la Stuttgart (despre care a scris chiar Virgil Cândea). Posibil din Nikolaus Ochsenbach, din lucrarea Stammbuch sau din <Povestiri germane despre Vlad Ţepeş (Dracole waida)> Strasbourg cca. 1500 după <Dracole waida>, Nürnberg cca. 1488 ? Probabil că această reprezentare e tot o formă exagerată, pentru a întări cele scrise în povestiri.

Cea mai cunoscută redare grafică a voievodului este un tablou postum din secolul al XV-lea de 60*50 cm aflat în Viena (Kunshistoriche Museum). Această reprezentare este şi subiectul articolului.

Mai există două reprezentări: o gravură (în care voievodul are trăsături aspre, mustaţă proeminentă şi cearcăne pronunţate, dar gropiţă în bărbie. Această gravură pare mult mai aproape de realitate, dar dacă e reprezintă chiar portretul de la Stuttgart e posibil ca în detalii să fi fost exagerată pentru a fi în consonanţă cu povestirile fioroase). O a treia reprezentare ar fi un tablou reprezentând patimile lui Isus, din biserica Maria am Gestade în Viena, Austria din 1460, în care voievodul are tenul palid, mustaţă îngrijită, cearcăne pronunţate şi o atitudine mai puţin crâncenă. Acest ar treilea tablou pare de asemenea  realist (dar a pozat chiar Vodă ori a desemnat pe cineva care l-a însoţit în exil pentru această ingrată sarcină ?) .

Lucrarea postumă aflată la Kusthistorische Museum din Viena pare a fi cumva exagerată în special în unele detalii: voievodul apare cu un ten mult mai închis decât în celelalte reprezentări şi cu buzele accentuat pronunţate, dar fără gropiţa din bărbie, prezentă în celelalte reprezentări. Modelul pare a fi fost o altă reprezentare, în care voievodul apare în rolul lui Pilat din Pont (dar mult exagerată în trăsături ale personajului Pilat), fie un tablou aflat în posesia voievodului Petru Şchiopu şi care se găseşte acum la un castel din Tirol. Dată fiind receptarea negativă a informaţiilor în zona germană despre voievod (vodă îi "iubea" pe negustorii saşi cu ţeapa şi focul, iar pe  turci cu ţeapa, focul şi fixarea turbanelor prin batere de cuie în craniu. Şi totuşi, deşi excesiv era drept: în ţară era ordine şi albinele şi muştele zumzăiau cu extremă teamă şi reţinere).

Avem în consecinţă mai multe reprezentări, dar toate par a fi departe de imaginea pe care o are fratele său, Radu cel Frumos (care apare cu o mustaţă impozantă, un chip semeţ şi sfidător, de om mândru şi arogant). Practic, nu cunoaştem cum arăta cu adevărat Vlad Ţepeş Vodă.

Prezentăm lucrările succesiv pentru aprecierea cititorilor:

Gravura:

Pictura din biserica Maria am Gestade din Viena 1460:

Pictură postumă (Kusthistorische Museum din Viena):

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse scrise şi internet, preluate într-o lucrare literară