În lista regilor Poloniei ne atrag cu deosebire atenţia două nume: primul, Ştefan Báthory (27.09.1533-12.12.1586), fiul Principelui Transilvaniei Ştefan al VIII-lea Báthory cu Catherina Telegdi.
Iar al doilea nume este al nepotului Doamnei Regina Mohyła (din familia Movileştilor, zisă şi Raina Mohilanka, fiica prinţului de sorginte moldovenească Ieremia Movilă şi soră a teologului ortodox Petru Movilă), regele Michael I (Michał Korybut Wiśnowiecky 31.05.1640-10.11.1673 şi rege polon din 29.09.1669-10.11.1673, adică până la moartea sa). El era fiul lui Jeremi Wiśnowiecky şi a fost susţinut de nobilimea polonă şi lituaniană pentru tronul Poloniei. Tatăl său, Jeremi Wiśnowiecky a deţinut poziţia de Voievod al Ruteniei şi membru al Senatului Poloniei şi a fost un comandant militar remarcabil, supranumit "Pumnul/Mâna de fier". Orfan de tată de mic, Jeremi Wiśnowiecky a fost crescut de mama sa la proprietăţile unchiului său patern, Konstanty Wiśnowiecky (a cărui ramură era romano-catolică), ceea ce a determinat trecerea sa de la ortodoxie la romano-catolicism. Proprietăţile familiei se găseau pe malul estic al Niprului (în voievodatele Volhyniei, Ruteniei şi Kievului).

Sub domnia lui Michał Korybut Wiśnowiecky, armata otomană (circa 100.000 de oameni) sub Mehmet al IV-lea atacă Polonia şi hatmanul Ioan Sobieţki îi înfrânge în trei bătălii: Niemirow, Komarno, Petranka, dar nedecisive. Se semnează un Tratat de pace la Buchach la 18.10.1672, iar Podolia este cedată către otomani şi se fixează un tribut al Poloniei către Imperiul Otoman.
După moartea regelui Michał Korybut Wiśnowiecky, Ioan Sobieţki este desemnat în 1674 rege al Poloniei.

Scris de Valentin-Claudiu I. DOBRE din surse internet, preluate într-o lucrare cu caracter literar